Nesimţirea Chevron

Barlad - Protest Gaze de sist Chevron

Chevron şi-a început cu stângul strategicul debut al multiplelor şi coloratelor implementări ale operaţiunilor de manipulare în judeţul Vaslui, unde stăpânește deja câteva perimetre pentru extragerea gazelor de șist.
Probabil că delegaţia americană a multinaţionalei, care l-a avut în frunte pe Tom Holst, managerul companiei în România, nu prea ţine la imaginea ţării sale printre români sau, în orice caz, printre vasluieni. Comportamentul americanilor, dar mai ales al românilor însărcinaţi cu “public relation”, nu a avut prea multe note de civilitate şi eleganţă, trăsături cu care noi, românii, îi credităm pe americani, în genere, iritând întrega presă vasluiană.
Miercuri, în municipiul Vaslui ar fi trebuit să aibă loc două evenimente distincte organizate de Chevron care să ajute vasluienii să înţeleagă mai bine demersurile economice ale americanilor pe pământurile nostre. Ar fi trebuit să ai aibă loc, pentru că ceea ce s-a întâmplat a fost cu totul altceva.

Dezbaterea publică “ocultă” sau prostie cu premeditare

Pentru ora 10.30, Chevron a anunţat o dezbatere publică, și nu prea, la Centrul de Afaceri, despre explotarea gazelor de şist, cu societatea civilă, autorităţile judeţene şi locale şi oamenii de afaceri din judeţ. Deplasaţi la faţa locului, ziariştii din Vaslui, alţii veniţi chiar din Bârlad, au avut surpriza de a constata că dezbaterea era mai degrabă una ”ocultă” decât publică. Accesul în sala de dezbateri a fost restricţionat după apartenenţa la grupurile chemate să dezbată, fapt care nu a putut decât să producă adevărate întrebări filosofice: cum se produce înregimentatea în societatea civilă?, unde începe societatea civilă şi unde se termină?, presa, cea care reprezintă în modul cel mai direct publicul, nu face parte din aceasta?, şi, până la urmă, ce este această societate civilă, în accepţiunea americanilor?
Înnarmaţi cu gorile extrem de disciplinate care apărau ”perimetru” la milimetru, corporatiştii americani s-au închis într-o mică sală de şedinţe, motivând mass-mediei vasluiene că nu există spaţiu pentru participarea sa. Asta cu toate că Centrul de Afaceri găzduieşte o sală mult mai spaţioasă.
Argumentele aduse de reprezentanţii gigantului petrolier american în cadrul seminarului au stârnit reacţii dure din partea Grupului de Iniţiativă al Societăţii Civile (GISC) Bârlad.
De fapt, persoanele incomode nu au avut ce căuta la seminar. Cei nouă reprezentanţi ai GISC Bârlad – Gabriel Milan Sava, Georgeta Ionescu (Bucureşti), Neculai Rotaru, Lulu Fînaru, Anda Irimescu, Ioan Igescu, Violeta Cozar, Ovidiu Tiron, Cristina Cînepă – au fost reţinuţi la uşă de o armată de bodyguarzi şi jandarmi. După îndelungi negocieri şi insistenţe, au fost lăsaţi să intre. Iniţial, nu au fost lăsaţi să pună întrebări în public, ci au fost rugaţi să le scrie pentru a primi răspunsurile pe e-mail.
„Au organizat seminarul doar pentru urechile lor. Nu înţeleg pentru ce a fost nevoie de atâţia bodyguarzi şi la intrare şi în interior. Atât timp cât nu a fost permis accesul tuturor celor interesaţi, se poate spune că a fost vorba despre încă o încercare eşuată de a-şi face imagine. Sunt geolog de profesie şi nu pot să mă declar împotriva extracţiei resurselor subsolului, dar nu e normal să prezentăm doar beneficiile, trebuie să cunoaştem şi riscurile, mai ales că sunt la mijloc lucruri atât de controversate. Le-am adresat o serie de întrebări, dar nu am primit niciun răspuns. Au fost evazivi şi ne întorceau cuvintele, prezentându-ne avantaje”, a declarat Gabriel Milan Sava, doctor în geologie.
„Mi s-a părut că au venit cu lecţia învăţată. Se aşteptau să fie în sală numai oameni dispuşi să ia de bun ceea ce zic ei. Nu erau pregătiţi să răspundă în faţa unor oameni informaţi şi interesaţi cu adevărat să afle dedesubturile. E clar că trebuie să acţionăm în continuare pentru a nu le permite să se instaleze în Bârlad. Am dori ca tot mai mulţi oameni să se alăture GISC, pentru a lua atitudine. Nu e normal să nu se ţină cont de punctul de vedere a mii de oameni. Ne-au prezentat beneficiile, dar oare ştim cine va avea cu adevărat parte de beneficii? Atât timp cât nu se face desecretizarea documentelor, nu vom şti ce interese ascunse sunt la mijloc. După ‘clarificările’ făcute azi, este cât se poate de clar că beneficiile vor fi doar de partea Chevron”, a declarat Violeta Cozar.
Cu acelaşi gust amar a plecat de la seminar şi generalul în rezervă Neculai Rotaru. El a spus că i-au sărit în ochi, încă de la intrarea în sală, primarii din comunele vasluiene Pungeşti, Băceşti şi Găgeşti. Aceştia nu numai că nu au avut întrebări de adresat şi nici nelămuriri, ba chiar au comentat răutăcios la adresa celor care făceau opoziţie.
„Mi-au dat senzaţia că nu ne împărtăşesc opiniile. Cert e că, la ieşire, primarul de Băceşti le-a spus celorlalţi: ‘ăştia sunt cam dubioşi’. Concluzia pe care am tras-o în urma seminarului este că Chevron conştientizează că se confruntă cu problema grupului. Şi-au dat seama că nu vor trece peste noi atât de uşor. Într-un fel, au recunoscut că intervenţiile lor sunt criminale pentru mediu. Nu ne-au dat nicio garanţie că nu va fi aşa, măcar una verbală”.
Polemicile dintre GISC şi Chevron au culminat cu întrebările adresate de Cristina Cânepă, matematician care şi-a făcut doctoratul în Pennsylvania. În cei opt ani cât a stat în America, a văzut cu ochii ei cât de devastator este fracking-ul pentru mediu. Practic, întrebările punctuale adresate de ea au marcat finalul întrevederii.
În ceea ce priveşte alegerea sălii, scuza folosită de PR-iştii Chevron nu ţine de nicio culoare. Se vede treaba că această alegerea unei săli mici nu a fost câtuşi de puţin întâmplătoare, iar oamenii Chevron şi-au pregătit această motivare din timp, încă de la închirierea respectivei săli, bănuind insistenţa presei vasluiene pentru a participa la eveniment.
Prin urmare, problemele de comunicare cu americanii ar începe aici, dar s-ar putea termina cu două posibile răspunsuri ale presei vasluiene “asta să i-o spui lu’ Mutu!” şi “nu s-a întâlnit hoţul cu prostu!”, expresii care nu au un corespondent al sensurilor în limba engleză.

O conferinţă de presă “aproape comică”

S-ar părea că americanii nu au putut rata nicio ocazie de a se face de râs. Al doilea eveniment a fost programat pentru ora 13.00 şi s-a numit oficial “prânz de lucru”, urmând a avea loc la Hotelul Europa din Vaslui. Nu ştim când iau prânzul americanii, dar ştim că noţiunea de “punctualitate” este legată de cea de “respect” şi la fel de siguri suntem că ora 13 înseamnă ora 13.
Prânzul de lucru în care “reprezentanţii companiei vor prezenta aspecte…”, cum suna comunicatul companiei, nu a început ieri nici la ora 13, nici după academicul sfert de oră, ci peste mai bine de o oră.
Reprezentaţii Chevron sunt oameni, ne-am convins!, nu sunt maşini, “programate” şi “mecanizate”, impersonale, care apără mari interese ale unei multinaţionale ce calcă pe cadavre în urmărirea profitului. Sau chiar asta sunt, dar au aparenţe şi comportamente de oameni, care comit erori şi au necesităţi precum celelalte fiinţe umane. Dar totuşi…
Nu a fost destul că au întârziat peste o oră la întâlnirea cu presa, dar importanţii funcţionari ai companiei americane, atunci când au reuşit să ajungă, s-au oprit direct în faţa platourilor de mâncare şi a băuturilor, ingorând oamenii din mass-media vasluiană, care îi priveau cu stupefacţie.
În tot timpul aşteptării americanilor, presa vasluiană a fost muştruluită şi apostrofată cu aroganţă de persoanele însărcinate cu relaţiile publice, care, în treacăt fie spus, au refuzat să se recomande măcar.
Îngrijorările celor din presa vasluiană în legătură cu impactul pe care ar putea să îl aibă asupra mediului exploatările companiei americane au fost calificate, cu nedisimulată superioritate, de către una dintre PR-iste drept “aproape comice”.
Şi aşa i-a rămas numele… conferinţei de presă care a urmat. Chevron a venit înarmată cu o mapă de prezentare “foarte frumoasă” care nu mai avea nevoie de nicio… prezentare.
Mapa s-a dorit un panaceu pentru tot ceea ce înseamnă extragerea gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice, cu întrebări şi răspunsuri, “peisaje cu sonde” şi asigurări, multe asigurări.

Directorul Chevron pentru România, Tom Holst, prezintă contribuția companiei la Asociația Studenților Geologi din București și cea din Sofia, o altă ”investiție socială”Locuri de muncă şi dezvoltare economică cât cuprinde

Scorţoşi, reprezentanţii Chevron au răspuns invariabil “ca la carte”, folosind aceleaşi exprimări de pe colile de hârtie înmânate presei. Niciun cuvinţel pe dinafară! Expresiile care s-au repetat obsedant au fost “locuri de muncă” şi “dezvoltare economică”, momelile care ne sunt servite cu orice renunţare la avuţia naţională, cu orice acaparare a unei părţi din industrie de către elemente străine.
Singurul punct în care s-au cam scurtcircuitat maşinăriile Chevron au fost locurile de muncă care vor urma să fie create şi cu cine vor fi “populate” acestea, cu localnici sau forţă de muncă adusă aici. Nimic nu a fost foarte clar decât că acestea vor fi “multe”.
Pedagogic, reprezentanţii Chevron au explicat imensa diferenţă dintre noţiunile de “explorare” şi “exploatare”, precinzând, pentru liniştirea de moment a spiritelor, că explorarea nu presupune acea operaţiune atât de periculoasă: infiltrarea solului cu substanţe chimice care intră în componenţa fluidului de fisurare a rocilor care conţin gaze.
Prin urmare, trebuie să fim liniştiţi… cel puţin vreo trei-cinci ani, cât durează explorarea. Apoi… “Explorarea este faza iniţială, dinaintea exploatării”.

Chevron a venit cu salvarea

Între timp, reprezentanţii Chevron fac investiţii, investiţii în prospectarea solului judeţului Vaslui, pentru a-şi aproxima profiturile viitoare. Dar mai investesc şi în imagine. A spus-o însuşi Tom Holst. Ieri, la finalul aşa-zisei conferinţe de presă, acesta a invitat presa să jubileze “a social investement”, o investiţie socială. O salvare a fost donată Spitalului Judeţean de Urgenţă, o investiţie care ar trebui să ajute la schimbarea imaginii companiei în comunitate.
Probabil că salvarea nu a fost aleasă întâmplător de către societăţile angajate de companie pentru a se ocupa cu manipularea colectivă, dorindu-se sugerarea unei idei. Dar modul prea direct în care s-au succedat evenimentele mai denotă şi că “propagandiştii” Chevron desconsideră publicul vasluian.

„Au venit americanii să ne ajute”

Şi mai incredibil este că unii vasluieni nu reuşesc să îşi schimbe percepţiile niciodată, iar, chiar şi peste 20 de ani în care ar fi putut să se convingă doar de contrariu, venirea americanilor şi ajutorul lor sunt încă aşteptate, iar orice mic gest, orice interferenţă cu “salvatorii” nu poate fi privită decât pozitiv, apriori, din oficiu şi fără discernământ. Potrivit unei prejudecăţi cu o veche tradiţie şi o profundă cauzalitate în mentalul colectiv românesc. În faţa prejudecăţilor acestor oameni orice argument păleşte, exemplele de ”seriozitate” a americanilor precum ”Bechtel” nu pot cântări, redevenţele umilitoare pe care statul român le primeşte vânzânu-şi bogăţiile nu au nicio importanţă. Ei rămân, inperturbabil, mari apărători ai propriilor lor prejudecăţi botezate de ei adevăruri, precum ”civilizaţie democratică americană”, şi ai imaginii americanului cel bun care nu face decât să sprijine şi să ajute, oriunde s-ar duce.
„Americanii au venit să discute, să explice dar, dacă în faţă ai un zid care nu ştie decât una, fără să asculte explicaţiile, acest dialog nu poate exista.
În America, unde grija faţă de om este mult mai mare decât în România, se extrag jumătate din necesarul de gaze prin această metodă, de ce în România nu s-ar putea?
Eu sunt ferm convins că tot românii de la relaţiile cu publicul sunt de vină pentru urâtul comportament, nu americanii. Bineînţeles că nimeni nu era obligat să-şi dea nici măcar prenumele să poată cere explicaţii, să poată dialoga, dar nu uitaţi că suntem încă într-un stat miliţienesc. Până la democraţia americană sau occidentală mai avem de aşteptat din păcate câteva generaţii.
Rău cu rău, dar mai rău fără rău, se spune. Ce ne facem dacă întro-zi nu mai putem aduce gaze din import? Cum ne descurcăm? V-aţi pus întrebarea? Eu aş lăsa americanii să vină să ne ajute, să ne ajute şi pe noi şi pe ei, pentru că ce fac nu e mai periculos decât a te duce la fântână şi a aluneca pe gheaţă”, comentează un cititor pe unul dintre site-urile ziarelor vasluiene.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.