Vasluiul devine Țara de Mijloc

Romania regionalizare intrebareDiscuțiile despre regionalizare începute pe vremea guvernării pedeliste și neterminate încă de cea uselistă au atins apogeul pe 1 aprilie 2013, când Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a declarat că este, în sfârșit, de acord, dar numai în anumite condiții. Buzatu a spus că ar trebui să fie copiat modelul polonez de împărțire a țării în voiedodate, având ca subunități administrative ținuturile. Vasluiul va deveni capitala Țării de Mijloc a Moldovei, condusă de un dregător (Dumitru Buzatu), asistat de doi slugeri (Vasile Mihalachi și Corneliu Bichineț).

Buzatu este, în sfârșit, de acord cu regionalizarea, dar propune o împărțire a țării după modelul polonez: în voievodate și ținuturi. Astfel, în ședința de guvern de pe 1 aprilie 2013, dregătorul viitoarei Țări de Mijloc, aceasta urmând să fie funcția lui Buzatu, va propune împărțirea statului în câteva mari voievodate, precum Moldova, Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia și Oltenia.

Voievodatul Moldova, care ne interesează pe noi, va fi împărțit, la rândul său, în Țara de Sus, cu capitala la Suceava, Țara de Jos, cu capitala la Galați, și Țara de Mijloc, cu capitala la Vaslui. Buzatu a pledat convingător pentru municipiul Vaslui, declarând că aici a existat o veche reședință domnească în timpul lui Ștefan cel Mare, tradiție care trebuie urmată. Pentru Vaslui pledează și poziția geografică, dar și faptul, deloc de neglijat, că este un important centru administrativ, majoritatea locuitorilor lucrând în administrație.

Dreptate istorică pentru Vaslui

Potrivit planului lui Buzatu, care are mari șanse de a fi adoptat de Guvernul Poanta în ședința sa, odată cu noua împărțire administrativă va fi finalizată reforma în administrație. Asta prin revenirea la vechile funcții și domenii administrative din trecut, o soluție simplă și la îndemână, dar pe care fosta guvernare pedelistă nu a întrezărit-o.

Conform Planului Buzatu, Țara de Mijloc, adică a Vasluiului, va fi condusă de un dregător, funcție cu o mare putere de decizie. Acesta va fi asistat de doi slugeri, funcții pentru care, din sursele noastre, vor candida Corneliu Bichineț și Vasile Mihalachi. La nivel local, vechile comune, denumite acum ținuturi, vor fi conduse de câte un vătaf, asistat de un număr de sfetnici, în funcție de numărul de locuitori.

Direcțiile și inspectoratele locale vor suferi, de asemenea, modificări substanțiale, atât în ceea ce privește managementul, cât și structura internă. Fiecare urmează să aibă un șef cu o denumire specifică, istorică. Astfel, becerul se va ocupa de alimentația publică (candidat – Adrian Solomon), în vreme ce vistiernicul va fi șeful actualei Direcții Financiare (Ciprian Trifan). Clucerul va lua locul fostului prefect, ocupându-se de personalul administrativ, funcția fiind râvnită de liberali. Toți se vor afla într-o relație strânsă, de subordonare față de dregător. Jitnicerul  se va ocupa de agricultură, înlocuindu-l pe actualul director al Direcției Agricole (candidat – Toader Dima), în vreme ce grămăticul va ocupa poziția a lui Gheorghe Stoica, secretarul general al județului.

Țara de Mijloc va avea și un spătar (șeful actualului Inspectorat de Poliție al Județului) și un vornic, actualul prim-procuror al Tribunalului Vaslui. O poziție de mare importanță în viitorul aparat administrativ va fi cea de paharnic, care se va ocupa cu administrarea terenurilor și recoltelor de viță-de-vie, industrie în care Țara de Mijloc are mari șanse economice. Pentru această demnitate, prin cumul de funcții, sursele noastre îl dau pe Corneliu Bichineț ca unul dintre candidații cu șanse reale de succes.

Celălalt vicepreședinte al CJ, Vasile Mihalachi, viitor sluger, este dat candidat și pentru postul de comis, administrator nu numai al hergheliilor de cai, ci și al cirezilor de vite. Pe Mihalachi îl recomandă bogata sa experiență în domeniu.

Postelnicul este cel care se va ocupa de administrarea afacerilor regiunii și organizarea licitațiilor, pentru această funcție candidând Valeriu Caragață, administratorul public al județului. Consilierii județeni se vor numi sfetnici.

Consens politic în Țara de Mijloc și peste Prut

Poate părea șocant, dar regionalizarea lui Buzatu a reușit să obțină și acordul opoziției. Senatorul Dan Marian a acuzat însă faptul că Planul Buzatu nu face altceva decât să copieze ideile sale din campania electorală, când o promovat conceptul „Țara lui Ștefan cel Mare”.

Planul Buzatu a răvășit însă scena politică basarabeană. În ultima plenară a Comitetului Central a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), președintele Vladimir Voronin a surprins pe toată lumea când a declarat că Basarabia trebuie să facă eforturi de integrare în noile stucturi administrative ale României. Potrivit lui Voronin, Republica Moldova ar urma să devină Țara de Răsărit, unitate administrativ-teritorială cu o largă autonomie în cadrul Voievodatului Moldovei.

„Ni adunî prea multi cu moldovenii de dincolo de Prut, mai ales cu vasluienii, care-s la fel di pauperizați ca șî noi. Nu mai aviem nevoii de gazu’ rușilor, gaz ni pot da șî românii, asta dacî-i lasî pi americani sî-l țâșneascî din pământ”, a declarat Voronin, care a programat pentru 1 aprilie 2013 un congres extraordinar al PCRM, acesta urmând să ia decizia constituirii Țării de Răsărit a Moldovei.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.