Discursul lui Obama la Cairo

Joi, 4 iunie, Obama a rostit la Universitatea Islamică Al-Ayhar din Cairo un discurs de un deosebit interes pentru cei care urmărim îndeaproape acţiunile lui politice, dată fiind enorma forţă a superputerii pe care o conduce. Folosesc propriile lui cuvinte pentru a semnala ceea ce, după judecata mea, au fost ideile de bază exprimate de el, sintetizând astfel discursul său, din economie de timp. Nu numai că trebuie să ştim ce a vorbit, ci şi despre ce a vorbit.
„Ne întâlnim într-un moment de tensiune între Statele Unite şi  musulmanii din lume…”
 „Relaţia dintre Islam şi Occident cuprinde secole de coexistenţă şi cooperare, dar şi conflicte şi războaie religioase.”
„ …Colonialismul le-a negat drepturi şi oportunităţi multor musulmani, …Războiul Rece a folosit frecvent ţări cu majoritate musulmană ca agenţi, fără să ţină seama de aspiraţiile lor proprii.”

„Extremişti violenţi au profitat de aceste tensiuni…”,  „…au făcut ca unele persoane din ţara mea să considere Islamul inevitabil ostil nu numai faţă de Statele Unite şi ţările Occidentului, ci şi faţă de drepturile omului.”
 „Am venit aici ca să caut un nou început pentru Statele Unite şi musulmanii din lume, care să se bazeze pe interesele reciproce şi respectul mutual…”, „…coincid în parte şi au principii comune, principii de justiţie, progres, toleranţă şi respect pentru demnitatea tuturor fiinţelor umane.”
„Niciun discurs în sine nu poate şterge anii de neîncredere şi nici eu nu pot în timpul pe care-l am să răspund la toate întrebările complexe care ne-au adus la acest moment.”
„Aşa cum ne spune Sacrul Coran, „aveţi conştiinţă de Dumnezeu şi spuneţi întotdeauna adevărul.”
„Sun creştin, dar tatăl meu venea dintr-o famile din Kenia care cuprinde câteva generaţii de musulmani. De copil, am petrecut câţiva ani în Indonezia şi am ascultat chemarea muezinului în zori şi pe înserat. De tânăr, am lucrat în comunităţi din Chicago unde mulţi găseau demnitate şi pace în religia lor musulmană.”
„A fost Islamul cel care – în locuri ca Universitatea Al-Azhar – a purtat făclia învăţăturii timp de multe secole şi a pregătit drumul pentru Renaşterea şi Secolul Luminilor în Europa.” „…de la fondarea noastră, musulmanii americani au îmbogăţit Statele Unite.”
„Au luptat în războaiele noastre, au lucrat pentru guvern, au apărat drepturile civile…”. „…este parte din responsabilitatea mea, ca preşedinte al Statelor Unite, să lupt contra stereotipiilor negative ale Islamului oriunde ar apărea.”
„…Statele Unite nu fac parte din stereotipul grotesc al unui imperiu care se preocupă numai de interesele sale.”
 „Visul posibilităţilor pentru toţi oamenii nu a devenit realitate în toate cazurile…”
„Vorbele pur şi simplu nu satisfac nevoile popoarelor noastre.” „Când o noua gripă infectează o fiinţă umană, toţi suntem în pericol.”
„Când o ţară îşi procură arme nucleare, toate ţările sunt ameninţate de cel mai mare risc al unui atac nuclear.”. „.orice regim din lume care ridică o naţiune sau un grup uman mai presus de altul va eşua inevitabil.”
„La Ankara, am spus clar că Statele Unite nu sunt şi nu vor fi niciodată în război contra Islamului.”. „respingem aceleaşi lucruri pe care le respinge lumea de toate credinţele: asasinarea de bărbaţi, femei şi copii nevinovaţi.” „există persoane care se îndoiesc sau justifică evenimentele de la 11 septembrie.”
„Victimele au fost bărbaţi, femei şi copii inocenţi din Statele Unite”. „să fie clar: nu vrem să menţinem trupele în Afganistan. Nu vrem să avem baze militare acolo. Este dureros pentru Statele Unite să piardă tineri.  Continuarea acestui conflict are un cost politic şi economic foarte ridicat.  De bunăvoie  ne-am trimite acasă toate trupele dacă am avea certitudinea  că nu există extremişti violenţi în Afganistan şi Pakistan decişi să asasineze pe orice american pot.”
„Sacrul Coran ne învaţă că cine omoară un nevinovat, omoară toată umanitatea; şi cine salvează un om, salvează toată omenirea.”
„Spre deosebire de Afganistan, noi am ales să mergem la război în Irak, şi asta a provocat un puternic antagonism în ţara mea şi în lume.”
„De asemenea, cred că evenimentele din Irak au amintit Statelor Unite că este necesar să fie folosită diplomaţia şi să fie promovat consensul la nivel internaţional pentru a ne rezolva problemele atunci când este posibil.”
„Azi, Statele Unite au o responsabilitate dublă: să ajute Irakul să-şi făurească un viitor mai bun şi să lase Irakul în mâna irakienilor.”
„I-am spus clar poporului irakian că nu vrem baze militare şi nu vrem să reclamăm nicio parte din teritoriul lui, nici din resursele lui.”
„Suveranitatea Irakului îi aparţine în întregime. De aceea am ordonat întoarcerea brigăzilor noastre de luptă pentru luna august.”. „trupele noastre de luptă din oraşele irakiene se întorc în iulie şi se vor retrage toate trupele noastre din Irak până în 2012.”. „11 septembrie a fost o traumă enormă pentru ţara noastră.”. „în unele cazuri ne-a obligat să acţionăm contra idealurilor noastre.”
„Am interzis fără echivor folosirea torturii de către Statele Unite şi am ordonat să fie închisă închisoarea din golful Guantanamo la începutul anului viitor.”
„Statele Unite se vor apăra, respectând suverantiatea ţărilor şi imperiul legii.”
„A doua sursă importantă de tensiune pe care trebuie s-o discutăm este situaţia dintre israelieni, palestinieni şi lumea arabă.”
„Legăturile strânse ale Statelor Unite cu Israel sunt foarte cunoscute. Este o legătură de nezdruncinat.”

„Pe de altă parte, de asemenea este de netăgăduit că poporul palestinian – musulmani şi creştini –  a suferit şi el în lupta pentru o patrie. Timp de peste şaizeci de ani, au pătimit durerea deplasării.”
„Mulţi aşteaptă, în taberele de refugiaţi de pe Malul de Vest, Gaza şi pământurile învecinate, o viaţă de pace şi siguranţă pe care n-au avut-o niciodată.”. „să nu fie nicio îndoială: situaţia poporului palestinian este intolerabilă. Statele Unite nu le va întoarce spatele aspiraţiilor legitime ale palestinienilor la demnitate, oportunităţi şi un stat propriu.”. „două popoare cu aspiraţii legitime, fiecare cu o istorie dureroasă care face dificilă ajungerea la un acord.”. „este uşor să dai vina pe cineva, pentru palestinieni să învinovăţeşti exilul lor la fondarea Israelului, şi pentru israelieni să dai vina pe ostilitatea constantă şi atacurile săvârşite de-a lungul întregii lor istorii înăuntrul şi în afara frontierelor.”. „dacă privim acest conflict numai dintr-o parte sau de cealaltă, atunci nu putem să vedem adevărul.”. „singura rezolvare este ca aspiraţiile ambelor să le satisfacă două state, unde israelienii şi palestinienii să aibă pace şi siguranţă.”
„Timp de secole, persoanele de rasă neagră din Statele Unite au suferit loviturile de bici ca sclavi şi umilinţa segregaţiei rasiale. Dar  nu prin violenţă au reuşit să obţină drepturi depline şi echitabile.”
„Hamas trebuie să pună capăt violenţei, să recunoască acordurile trecute, şi să recunoască dreptul Israelului de a exista.”. „.israelienii trebuie să recunoască că aşa cum nu se poate nega dreptul Israelului de a exista,  tot aşa nu se poate nega dreptul Palestinei. Statele Unite nu acceptă legitimitatea mai multor aşezări israeliene.”
„O asemenea construcţie violează acordurile prealabile şi subminează eforturile pentru pace. Este momentul să înceteze înfiinţarea de aşezări.”
 „Şi Israel trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile de a se asigura că palestinienii pot trăi şi munci şi dezvolta societatea lor.”
„Progresul în viaţa cotidiană a poporului palestinian trebuie să facă parte din drumul către pace, şi Israel trebuie să facă paşi concreţi pentru a permite acest progres.”
„Conflictul arabo-israelian nu mai trebuie folosit pentru a distrage atenţia locuitorilor din ţările arabe şi a ascunde existenţa altor probleme.”
„A treia sursă de tensiune este interesul nostru împărtăşit faţă de drepturile şi responsabilităţile ţărilor în legătură cu armele nucleare.”
„În timpul Războiului Rece, Statele Unite a jucat un rol în răsturnarea unui guvern iranian ales democratic.”
„De la Revoluţia Islamică, Iran a desfăşurat un rol în sechestrări şi acte de violenţă contra militarilor şi civililor americani.”  „În loc să rămână imobilizaţi în trecut, le-am spus clar liderilor şi poporului din Iran că ţara mea este dispusă să lase aceste lucruri în urmă. Acum chestiunea nu este la ce se opune Iranul, ci mai degrabă, ce fel de viitor vrea să făurească.”
„Va fi dificil să fie depăşite deceniile de neîncredere, dar vom avansa cu curaj, rectitudine şi convingere. Vor fi multe teme de discutat între ţările noastre, şi suntem dispuşi să mergem înainte fără condiţii prealabile, pe baza respectului reciproc.”
„Îi înţeleg pe cei care protetează că unele ţări au arme pe care altele nu le au. Nicio ţară nu trebuie să dicteze ce ţări să aibă arme nucleare şi ce ţări nu. De aceea am reafirmat ferm angajamentul Statelor Unite de a reuşi o lume în care nicio ţară să nu aibă arme nucleare.”. „orice ţară –  inclusiv Iranul – trebuie să aibă dreptul de a folosi energia nucleară în scopuri paşnice, dacă îndeplineşte responsabilităţile în conformtiate cu Tratatul de Neproliferare Nucleară.”
În aceste trei teme de început ale discursului său este cuprins obiectivul fundamental al vizitei sale la această Unviersitate Islamică din Egipt. Nu se poate da vina pe noul preşedinte al Statelor Unite pentru situaţia creată în Orientul Mijlociu. Este evident că el doreşte să găsească o ieşire din încurcătura colosală creată acolo de predecesorii lui şi pentru evoluţia evenimentelor din ultimii 100 de ani.
Nici măcar Obama însuşi nu-şi imagina, când lucra în comunităţile negre din Chicago, că teribilele efecte ale unei crize financiare se vor adăuga la factorii care au făcut posibilă alegerea sa ca preşedinte într-o societate puternic rasistă.
Şi-a asumat funcţia într-un moment excepţional de complex al ţării sale şi lumii. Încearcă să rezolve  probleme pe care poate le consideră mai simple decât sunt în realitate. Secole de exploatare colonială şi capitalistă au făcut loc unei lumi în care o mână de ţări superdezvoltate şi bogate coexistă cu o alta de ţări imens de sărace care le furnizează materii prime şi forţă de muncă. Dacă se adaugă China şi India, două ţări într-adevăr emergente, lupta pentru resurse naturale şi pieţe configurează o situaţie pe de-a-ntregul nouă pe planetă unde supravieţuirea însăşi a omului nu a fost încă rezolvată.
Rădăcina africană a lui Obama, originea sa umilă şi uimitoarea lui ascensiune deşteaptă speranţe în multă lume care, ca naufragiaţii, caută colacuri de salvare în toiul furtunii.
Este corectă afirmaţia lui că „orice regim din lume care ridică o naţiune sau un grup uman mai presus de altul inevitabil va eşua”; sau când  spune că „omenii de toate credinţele resping asasinarea de bărbaţi, femei şi copii nevinovaţi” sau reafirmă în faţa lumii opoziţia sa la folosirea torturii. În general, câteva dintre declaraţiile semnalate sunt în teorie corecte; percepe clar necesitatea ca toate ţările, fără nicio excepţie desigur, să renunţe la armele nucleare. Cunoscute şi influente personalităţi din Statele Unite văd în acestea un mare pericol, pe măsură ce tehnologia şi ştiinţele generalizează accesul la material radioactiv şi la modalităţile de a-l folosi, chiar în cantităţi mici.
Este prea devreme ca să emitem judecăţi despre gradul său de angajare cu ideile pe care le expune şi până la ce punct este hotărât să susţină, de exemplu, obiectivul de a  se ajunge la un acord de pace pe baze juste, cu garanţii pentru toate statele din Orientul Mijlociu.
Dificultatea cea mai mare a actualului preşedinte constă în aceea că principiile pe care le predică sunt în contradicţie cu politica pe care a dus-o superputerea timp de aproape şapte decenii, de când au încetat ultimele lupte ale celui de-Al Doilea Război Mondial, în august 1945. Fac abstracţie în această clipă de politica agresivă şi expansionistă pe care au aplicat-o cu popoarele din America Latină şi în special cu Cuba,  pe când erau departe încă de a fi cea mai puternică ţară din lume.
Una câte una dintre normele pe care le-a predicat Obama la Cairo sunt în contradicţie cu intervenţiile şi războaiele promovate de Statele Unite. Primul dintre acestea a fost faimosul război Rece, pe care el îl menţionează în discurs, dezlănţuit de guvernul ţării sale. Divergenţele ideologice cu URSS nu justificau ostilitatea faţă de acest stat, care a contribuit cu peste 25 de milioane de vieţi sacrificate în lupta contra nazismului. Obama n-ar fi comemorat în aceste zile 65 de ani de la debarcarea din Normandia şi eliberarea Europei fără sângele vărsat de milioanele de soldaţi care au murit luptând contra trupelor de elită ale nazismului. Cei care i-au eliberat pe supravieţuitorii faimosului lagăr de exterminare de la Osviecim, au fost soldaţi ai armatei sovietice. Lumea ignora ce se întâmpla, deşi nu puţini din cercurile oficiale ale Occidentaului cunoşteau faptele. Aşa cum milioane de copii, femei şi bătrâni evrei au fost asasinaţi într-un mod atroce, milioane de copii, femei şi bătrâni ruşi şi-au pierdut viaţa ca urmare a invaziei brutale naziste în căutare de spaţiu vital. Occidentul îi făcea concesii lui Hitler şi a conspirat ca să-l lanseze şi în fine l-a lansat ca să ocupe şi să colonizeze teritoriul slav. În cel de-Al Doilea Război Mondial sovieticii erau aliaţi ai Statelor Unite şi nu inamicii lor.
Asupra Hiroshimei şi Nagasaki, două oraşe fără apărare, au lansat şi au testat efectele a două bombe nucleare. Cei care au pierit acolo erau în majoritate copii, femei şi bătrâni japonezi.
Dacă se analizează războaiele promovate, sprijinite sau purtate de Statele Unite în China, Coreea, Vietnam, Laos, Kampucheea, din milioanele de persoane care au murit, multe erau copii, femei şi oameni în vârstă.
Războaiele coloniale ale Franţei şi Portugaliei după Al Doilea Război Mondial au avut sprijinul Statelor Unite; loviturile de stat şi intervenţiile în America Centrală, Panama, Santo Domingo, Granada, Chile, Paraguay, Uruguay, Peru şi Argentina au fost promovate şi sprijinite de Statele Unite.
Israel nu era o putere nucleară. Crearea unui stat pe teritoriul de unde evreii au fost expulzaţi cu exodul de Imperiul Roman acum 2000 de ani, a fost susţinută cu bună credinţă de URSS şi de multe alte ţări din lume. La Triumful Revoluţiei Cubaneze am întreţinut relaţii cu acest stat timp de peste un deceniu, până acesta a început războaiele de cucerire contra palestinienilor şi a altor popoare arabe, lucru care ne-a determinat să rupem relaţiile. Respectul total faţă de cultul şi activitatea religioasă evreiască s-au menţinut fără nicio întrerupere.
Statele Unite nu s-au opus niciodată cuceririi de către Israel a teritoriilor arabe, nici n-au protestat faţă de metodele teroriste folosite contra palestinienilor. Dimpotrivă, au creat acolo o putere nucleară, dintre cele mai avansate din lume, în chiar inima teritoriului arab şi musulman,  creând în Orientul Mijlociu unul dintre punctele cele mai periculoase de pe planetă.
Superputerea s-a folosit de Israel pentru a furniza arme nucleare armatei de Apartheid din Africa de Sud, pentru a fi folosite contra trupelor cubaneze care împreună cu forţele angoleze şi namibiene apărau Republica Populară Angola. Sunt fapte destul de recente pe care actualul preşedinte al Statelor Unite cu siguranţă le cunoaşte. Aşa că nu suntem străini de agresivitatea şi pericolul pe care-l reprezintă pentru pacea lumii potenţialul nuclear israelian.
După cele trei puncte iniţiale, Obama, în discursul său de la Cairo, s-a aplecat să filozofeze şi să ţină lecţii despre politica externă a Statelor Unite.
„Al patrulea subiect pe care vreau să-l tratez este democraţia”, a spus el.
„permiteţi-mi să fiu clar: nicio naţiune nu poate şi nu trebuie să impună un sistem de guvernământ altei ţări.”

„Statele Unite nu pretinde că ştie ce este mai bine pentru toţi, aşa cum n-am pretinde să determinăm rezultatul unor alegeri paşnice.”
„Dar am convingerea de nezdruncinat că toate persoanele aspiră să aibă anumite lucruri: posibilitatea de a se exprima liber şi de a avea un cuvânt şi un vot în forma de guvernământ; încrederea în statul de drept şi imparţialitatea justiţiei…”. „acestea nu sunt numai idei americane, sunt drepturi ale omului şi de aceea noi le susţinem peste tot.”
„Al cincilea subiect pe care trebuie să-l abordăm împreună este libertatea religioasă.”. „Islamul are o tradiţie mândră de toleranţă… Am văzut cu ochii mei de copil în Indonezia, unde creştinii credincioşi îşi practică religia în mod liber într-o ţară preponderent musulmană.”
„Printre unii musulmani, există o tendinţă îngrijorătoare de a măsura  credinţele proprii pe baza respingerii celorlalte.”. „de asemenea, trebuie să se termine cu divizările dintre musulmani, pentru că separarea dintre sunniţi şi shiiţi a dus la o violenţă tragică, în mod deosebit în Irak.”. „este important ca ţările din Occident să evite să-i împiedice pe cetăţenii musulmani de a-şi practica religia aşa cum vor, de exemplu, dictând ce îmbrăcăminte trebuie să folosească femeile musulmane. Nu putem ascunde ostilitatea faţă de orice religie sub pretextul liberalismului.”
„Resping punctul de vedere al unor persoane din Occident că femeia care alege să-şi acopere părul ar fi, într-un fel, mai puţin egală, dar cred cu tărie că o femeie căreia i se neagă educaţia i se neagă egalitatea. Şi nu este o coincidenţă că ţările unde femeile au un nivel bun de educaţie au mai multe posibilităţi de a fi prospere.”. „lupta pentru egalitatea femeilor continuă în multe aspecte ale vieţii americane şi în multe ţări din lume.”. „Fiicele noastre pot contribui tot atât la societate ca şi fiii noştri şi prosperitatea noastră comună se poate promova dacă permitem întregii omeniri – bărbaţi şi femei – să-şi folosească întregul potenţial.”

…„Internetul şi televiziunea pot răspândi cunoştinţe şi informaţii, dar şi sexualitate ofensivă şi violenţă iraţională. Comerţul poate aduce bogăţii noi şi oportunităţi, dar şi enorme tulburări şi schimbări pentru comunităţi.” …„vom investi în învăţământul prin Internet pentru profesori şi copiii din toată lumea, şi vom înfiinţa o nouă reţea de Internet, astfel ca un adolescent din Kansas să poată comunica instantaneu cu un adolescent din Cairo.”. „avem responsabilitatea de a ne uni spre binele lumii pe care vrem să-l facem realitate: o lume în care extremiştii să nu ne mai ameninţe popoarele şi soldaţii americani să se poată întoarce acasă; o lume în care israelienii ca şi palestinienii să aibă siguranţă în statul propriu şi energia nucleară să se folosească în scopuri paşnice…”
„Aceasta este lumea pe care o vrem. Dar nu putem reuşi decât împreună.”
„Este mai uşor de început un război decât să-i pui capăt”.
„Să-i tratezi pe ceilalţi aşa cum ai vrea să fii tratat.”
„Avem puterea de a crea lumea pe care o dorim, dar numai dacă avem curajul de a crea un nou început, având în minte ceea ce este scris.”
„Sacrul Coran ne spune: „Oh, omenire! Le-am creat bărbaţi şi femei, şi i-am grupat pe naţiuni şi triburi ca să se cunoască unii pe alţii.”
„Talmudul ne spune: „Tot Tora are ca scop să promoveze pacea.”

Sfânta Biblie ne spune: „Binecuvântaţi făcătorii de pace, ei se cheamă copiii lui Dumnezeu.”. „Popoarele lumii pot trăi împreună şi în pace.”
Aşa cum s-a putut aprecia, abordând a patra temă din discursul său la Universitatea Al-Azhar, Obama cade într-o contradicţie. După ce îşi începe cuvântul cu o maximă cum este obişnuit la el, afirmând că: „nicio naţiune nu poate şi nu trebuie să impună un sistem de guvernământ altei ţări”, principiu recunoscut în Carta Naţiunilor Unite ca element fundamental de drept internaţional, imediat se contrazice cu o declaraţie de credinţă care transformă Statele Unite în judecător suprem al valorilor democratice şi drepturilor omului.
Apoi face aluzie la teme legate de dezvoltarea economică şi egalitatea de şanse. Face promisiuni lumii arabe; semnalează avantajele şi contradicţiile. Ar părea într-adevăr o campanie de relaţii publice din partea Statelor Unite cu ţările musulmane, care în orice caz este mai bine decât să le ameninţi cu bombardamente şi distrugeri.
La finalul discursului este un amestec de subiecte.
Dacă se ia în consideraţie lungimea discursului, fără să folosească hârtii, numărul de scăpări este neglijabil în comparaţie cu predecesorul său, care greşea la fiecare paragraf. Are o mare capacitate de comunicare.
Obişnuiesc să observ cu interes ceremoniile istorice, politice şi religioase.
Cea de la Universitatea Al-Azhar îmi părea un tablou ireal. Nici măcar Papa Benedict XVI n-ar fi rostit fraze mai ecumenice ca cele ale lui Obama. Mi-am imaginat o secundă pe piosul credincios musulman, catolic, creştin sau evreu, sau de orice altă religie, ascultându-l pe preşedinte în vasta sală a Universităţii Al-Azhar. La un moment dat n-aş fi ştiut dacă mă aflu într-o catedrală catolică, un templu creştin, o moschee sau o sinagogă.
A plecat devreme spre Germania. Timp de trei zile a parcurs puncte de importanţă politică. A participat şi a vorbit la toate ceremoniile comemorative. A vizitat muzee, şi-a primit familia şi a cinat în restaurante celebre. Va trece timpul şi nu se va vedea un caz asemănător.

FIDEL CASTRO RUZ
8 iunie 2009
Ora 7:12 p.m.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.