Mai puțini, mai bătrâni, mai țigani

Oameni plecariDatele finale ale recensământului din România arată, în termenii cei mai concreți, rezultatele a încă 10 ani de ”democrație”, ultimul fiind efectuat în 2002. Asta în măsura în care putem avea încredere în modul în care a fost efectuat acest recensământ din 2011, afectat și el, precum orice altceva, de scandaluri și incompetența politică.

Populația țării a scăzut cu peste 1,5 milioane de persoane în ultimii zece ani, un fenomen de depopulare nemaiîntâlnit în țara noastră, dar asupra consecințelor căruia nu părem încă conștienți. 

Vârsta medie a românilor a crescut, locuitorii au îmbătrânit, la fel şi procentul minorităţii țigănești, cea care susține cel mai mult natalitatea. Vârsta medie a populaţiei din România a crescut la 40,6 ani, în 2011, faţă de 35,1 ani, în 1992, sau 37,8 ani, în 2002.

Pe sexe, ponderea populaţiei feminine a crescut constant, ajungând la 51,4%, în 2011, de la 51,3%, în 2002. În România se nasc 106 băieţi la 100 de fete, până la 40-50 de ani bărbaţii au o pondere mai mare, dar după 50 de ani ponderea creşte vertiginos în favoarea femeilor. Durata medie de viaţă a unei femei este cu circa şapte ani mai mare decât în cazul unui bărbat.
Populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de oameni, în scădere cu 1.559.300 de persoane, faţă de recensământul anterior, din 2002.  Comparativ cu 1990, populaţia României a scăzut cu 13,3%, de la 23.211.395 de locuitori.

Scădere este cauzată de migraţia externă, în proporţie de 77,5%, şi de sporul natural negativ, în proporţie de 22,5%.

Din populaţia României, 16.269.839 de oameni au vârste de cel puţin 18 ani.

Dintre cei recenzați, 727.500 de români sunt plecați în străinătate pentru cel puţin un an. Dar Tudore Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, a spus că cifra reprezentă aproximativ 30% din cea reală.
Numărul absolvenţilor de studii superioare s-a dublat în ultimii zece ani, de la 7,1%, în 2002, la 14,4% din populaţia stabilită a României. Comparativ cu datele recensământului din 2002, a crescut procentul persoanelor cu nivel mediu de educaţie, de la 39,6% la 41,4%. Procentul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie a scăzut de la 53,3%, în 2002, la 44,2%, în 2011. A scăzut şi procentul persoanelor analfabete, de la 2,6%, în 2002, la 1,4%.

Maghiarii şi țiganii sunt cele mai numeroase minorităţi etnice din România. Populaţia de etnie maghiară este de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat ”romi” este de 621.600 (3,3%), mult prea mic în comparație cu cel real, așa cum este îndeobște recunoscut.

La recensământul din 2011 s-au declarat români 16.792.900 de oameni, reprezentând 88,9%.

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie ”romă”, de la 2,5% la 3,3%, şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană, de la 0,28% la 0,20%.
Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni – 50.900 persoane, germani – 36.000, turci – 27.700, ruşi-lipoveni – 23.500 şi tătari – 20.300 persoane.

În condițiile depopulării masive a României, rămânând însă în aceeași logică ”democratică”, speciaiștii care formează ”opinia publică” nu pot să spună decât: „Nu-i nimic! Românii vor fi înlocuiți de asiatici și africani!” Tot ceea ce este important pentru ei este ca sistemul capitalist, distrugător de țări și națiuni, pe care le răvășește economic și le trimite în pribegie, să meargă mai departe. Oamenii nu sunt decât unități economice de producători-consumatori fără identitate și personalitate, de care o economie se poate priva, iar alta îi poate utiliza. „Țara” este o noțiune perimată, doar „economia” este noțiunea care are o valoare în sine de care ”specialiștii” sunt copleșiți și pe care o valorifică din plin.

Cu seninătate, aceeași ”specialiști” spun că noi români ai anului 2050 vor avea ochi oblici, în condițiile în care din țară continuă să plece, pe capete, muncitori calificaţi, medici, profesori, studenţi, absolvenţi eminenţi, sportivi. Numai în 2009 au părăsit România peste 300.000 de oameni (2% din populaţia activă). Peste 2.500 de medici aleg anual să profeseze în spitalele din Vest. Pentru psihologi, cauza creșterii emigrației nu este numai sărăcia sau neajunsurile, ci și o depresie colectivă majoră întreținută de aceași ”opinie publică” a flecarilor numiți ”analiști”, ”politologi”, ”sociologi”…

Cu aceeași seninătate, acești ”specialiștii” vorbesc despre „depopularea României”. Conform prognozelor oficiale, la orizontul de timp al anului 2050, România ar putea avea cu 6-8 milioane de locuitori mai puţin, cu toate că va fi invadată deja de populaţie asiatică și africană.

Medicul psihiatru Florin Tudose pune dorinţa românilor de a pleca din ţară pe seama unei depresii colective puternice, provocată de criza economică şi întreţinută de aşa-numiţi „apostoli ai dezastrului” naţional: „Foarte mulţi români îşi abandonează aici familiile, lucrând la negru în străinătate şi lăsând aici toată povara socială a familiilor lor, care nu plătesc contribuţii şi asigurări, după principiul că statul îţi bagă în gură. Alţii, resimt un sentiment de insecuritate colectivă, o panică intensă şi ajung să plece cu tot cu familii. Ei îşi vând bunurile ca să scape de acest dezastru din România şi se mută în altă ţară. Însă această teroare nu corespunde realităţii, ci este susţinută informaţional de apostolii dezastrului. Apoi, bunurile oamenilor disperaţi sunt cumpărate pe nimic de profitorii crizei, care au interesul de a provoca un haos cât mai mare şi a întreţine depresia naţională”.

Pe lângă depresia indusă artificial populaţiei, Florin Tudose susţine că românii părăsesc ţara şi din cauza faptului că aici nu mai există o piramidă clară a valorilor, care să-i facă pe oameni să se simtă apreciaţi de semeni.

„Chiar şi în aceste condiţii, nu vine sfârşitul lumii în România. În ţară vor trăi indieni, chinezi sau oameni din Republica Moldova, care trăiesc acum în condiţii rele, subumane, şi care vor şi ei o viaţă mai bună”, sunt asigurările psihiatrului Florin Tudose.

Un alt ”specialist”, sociologul Alfred Bulai, nu vede nici el o altă îndreptare a situației decât printr-o schimbare a țării, dar nu în sensul apărării drepturilor românilor la muncă în propria țară, ci în cel al ”deschiderii” pentru alogeni, pentru că o schimbare a sistemului nu este nici măcar de conceput pentru acești indivizi.

„Deocamdată însă, nu suntem atrăgători nici măcar pentru această populaţie, deoarece n-avem o istorie puternică a imigraţiei. Cea mai fericită variantă ar fi atragerea moldovenilor, deoarece ei sunt deja integraţi cultural” – Alfred Bulai.

Același președinte care le-a spus românilor că, dacă nu le convine țara lor, pot să plece, apără acum ”dreptul” acestora de a pleca. Într-adevăr, apărarea dreptul românilor la muncă în propria țară nu ar avea obiect pentru mandatele unui bețiv diletant.  

„Să nu mai facem o dramă din faptul că plecăm. Cel mai mare obiectiv al României a fost liberalizarea forţei de muncă. Dreptul nostru de a pleca unde ne este mai bine. Unde munca ne este corect răsplătită. În momentul de faţă, statul român nu poate să îşi plătească medicii, profesorii, cum ar merita să îi plătească” – Traian Băsescu.

Principalele ţări de destinaţie ale românilor au fost, la începutul anilor 2000, Italia şi Spania, care au reuşit să atragă, potrivit datelor oficiale, peste 2 milioane de emigranţi din ţara noastră. Datele neoficiale arată însă că numărul românilor din aceste ţări este mult mai mare, luându-i în considerare pe cei care muncesc „la negru”.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată în Raportul asupra Migraţiei Mondiale pe 2010 că între 2,5 şi 2,7 milioane de români se aflau pe teritoriile celorlalte state ale Uniunii Europene. După 2010, românii au început să aleagă tot mai mult să muncească în Marea Britanie, Franţa sau Germania.

Prognozele care pun în legătură natalitatea, mortalitatea şi migraţia arată că România ar pierde, în 40 de ani, 6 – 8 milioane de locuitori. ONU estimează că populaţia României va ajunge la 15,9 milioane de locuitori în 2050, faţă de 21,3 milioane în 2008, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare avansează o cifră de 13,3 milioane de locuitori până în 2050.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.