10 asemănări majore între Guvernele Ponta şi Boc

Victor Ponta-Emil Boc-Elena Udrea

Guvernul Victor Ponta şi majoritatea USL a aplicat numeroase măsuri şi strategii demarate de guvernarea PDL. La vremea respectivă aceste iniţiative au fost criticate dur de USL. «România liberă» a identificat zece proiecte majore ale PDL preluate de USL.

1. Exploatarea gazelor de şist

Exploatarea gazelor de şist a fost primul punct al moţiunii de cenzură cu care USL a debarcat, în aprilie 2012, Guvernul Ungureanu.

Executivul de atunci a aprobat trei hotărâri de guvern prin care se încheiau acorduri petroliere de concesiune către compania americană Chevron, pentru explorare-dezvoltare-exploatare a gazelor de şist în Dobrogea.

„De ce au fost aprobate acordurile ce îi permit Chevron exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condiţiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?” – din moţiune.

Dilemele avute în Opoziţie s-au volatilizat. „Da, acum nu mai am dubii. Toate studiile care au fost prezentate şi în Consiliul European care arată că SUA şi-au redus preţul la energie cu 25%” – Victor Ponta.

De altfel, revelaţia lui Ponta a fost însuşită şi de ministrul Mediului Rovana Plumb. Ea a declarat, pe 9 iulie, că nu există „niciun fel de risc” pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor în cazul explorării gazelor de şist.

După câteva zile, Chevron a obţinut acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de şist în cele trei zone din judeţul Vaslui, decizia fiind luată de către Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Vaslui.

2. Proiectul de la Roşia Montană

Victor Ponta s-a dovedit la fel de versatil şi în cazul Roşia Montană. Pe vremea când era în opoziţie, Ponta a contestat sprijinul pe care Traian Băsescu îl acorda acestui proiect.

„Eu spun că din 1997 este blocat şi va fi în continuare, pentru că nu toţi politicienii pot fi cumpăraţi, aşa cum e cumpărat preşedintele Traian Băsescu, cum sunt cumpăraţi alţii, din toate partidele” – Victor Ponta, în 2011, în discursul susţinut la lansarea viziunii USL pe Mediu. „Vreau să avansăm în deblocarea proiectului de la Roşia Montană” – Victor Ponta, în 2013, la lansarea Planului Naţional de Investiţii.

3. Disponibilizările bugetarilor

În octombrie 2010, mai mulţi lideri ai PSD, printre care Victor Ponta şi Liviu Dragnea, s-au pus în fruntea unui miting de protest împotriva disponibilizărilor pe care bugetarii l-au organizat în Capitală. În aceeaşi zi, PSD şi PNL au susţinut o moţiune de cenzură demascând Guvernul Boc drept „incompetent şi ticălos”. După preluarea guvernării, măsurile ticăloase gândite de B.U.B.A (Băsescu – Udrea – Boc – Anastase) s-au metamorfozat în „măsuri de eficientizare” a economiei. Premierul Victor Ponta a declarat că 2.800 de salariaţi trebuie să plece din aparatul administrativ. Şeful Guvernului a susţinut că disponibilizările fac parte din eficientizarea sistemului. „O să plece vreo 2.800 de oameni în perioada imediat următoare, pe baza ordonanţei pe care am adoptat-o deja, cea cu desfiin­ţa­rea posturilor vacante şi cu anumite restructurări în autorităţile centrale” – Victor Ponta.

4. Acordul cu FMI

În perioada opoziţiei, liderii USL au identificat unul dintre motivele „dezastrului portocaliu”: acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

„Admir poziţia unor ţări care au zis ‘Stimaţi oameni de la FMI, noi ne descurcăm mai bine fără voi’” – Victor Ponta, în 2010. El a criticat acordul Guvernului Emil Boc cu FMI, pe care l-a catalogat drept „sinucidere curată”. Mai mult, în 2010, preşedintele PSD le-a trânit uşa în nas reprezentanţilor FMI, refuzând o întâlnire cu aceştia. „În afară de faptul că girează toate măsurile stupide şi incoerente ale Guvernului, participă alături de Guvern la un mod în care populaţia ţării nu află adevărul despre ţară” – Victor Ponta.

Devenit premier, Victor Ponta a reinventat relaţia cu FMI, pe ai cărei reprezentanţi îi caracterizează drept „partenerii noştrii internaţionali”. Guvernul a încheiat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru un nou acord.

5. Privatizarea CFR Marfă

Privatizarea CFR Marfă a fost, de asemenea, demolată de USL într-o moţiune depusă în 2011 împotriva ministrului Transporturilor de atunci Anca Boagiu. „Creşterea pachetului de acţiuni ce urmează să fie vândut de la 20% la 50% este cel puţin curioasă şi s-a făcut în lipsa oricărei explicaţii, ceea ce ridică semne de întrebare şi ne duce cu gândul la interese clientelare” – din moţiune.

Guvernul Victor Ponta şi majoritatea USL aplică apoi numeroase măsuri şi strategii demarate de guvernarea PDL. La vremea respectivă aceste iniţiative au fost criticate dur de USL.

Parlamentarii USL invocau faptul că, în Europa, marea majoritate a companiilor feroviere se află în proprietatea statului. „În mod evident, o privatizare a CFR Marfă în condiţiile actuale ar fi mai mult decât păguboasă pentru statul roman”, era, pe atunci, concluzia USL.

Deşi procentul pe care l-a scos la vânzare statul român nu s-a schimbat şi nici situaţia din Europa, privatizarea CFR Marfă a devenit unul dintre obiectivele Guvernului Ponta. Până la blocajul politic pe tema avizului CSAT, Guvernul Victor Ponta a păstrat coordonatele prinicipale ale planurilor lui Emil Boc.

6. Proiectul regionalizării

Proiectul regionalizării a fost lansat, în 2011, de preşedintele Traian Băsescu şi susţinut de premierul Emil Boc. Proiectul nu a fost aprobat din cauza opoziţiei UDMR, care avea propria variantă, fără de care coaliţia de atunci nu avea majoritate în Parlament.

Încercarea lui Traian Băsescu de a găsi sprijin în afara Coaliţiei s-a lovit de opoziţia liderilor PSD şi PNL. „Noi nu am venit aici pentru compromisuri. Poate între noi mai facem compromisuri, dar cu dumneavoastră, nu” Victor Ponta către Traian Băsescu, după ce preşedintele i-a făcut o ofertă pe această temă. Liderii USL au insistat că vor pregăti o regionalizare diferită, în „interesul cetăţeanului” şi bazată pe consultare populară.

Mai mult, liderii filialelor PSD au declanşat demersuri pentru referendumuri judeţene privind regionalizarea, reclamând faptul că un demers atât de important nu poate fi demarat fără aprobarea cetăţenilor.

USL a relansat subiectul regionalizării, demarând dezbaterea de la aceeaşi hartă de la care pornise şi preşedintele Traian Băsescu: cea cu opt regiuni de dezvoltare, care, însă, nu au personalitate juridică.

De la Palatul Victoria, referendumurile judeţene nu mai sunt nici ele la fel de oportune. „Regionalizarea nu se aprobă prin referendum, ci prin lege. Doar Constituţia se aprobă prin referendum” – Liviu Dragnea.

7. Coplata în sănătate

Înainte de 7 mai 2012, când USL a ajuns la Palatul Victoria, opoziţia de atunci susţinea că „ciuma portocalie” a infestat şi domeniul sănătăţii.

„Bir nou sau bani mai mulţi, plătiţi de oameni pentru aceleaşi servicii medicale? De fapt, coplata înseamnă că le cerem oamenilor să finanţeze sistemul de sănătate în locul statului care are această obligaţie asumată prin Constituţie şi legile ţării“ – deputatul liberal Eugen Nicolăescu, într-o declaraţie politică, martie 2010.

Ajuns în fruntea Sănătăţii, ministrul a trecut la măsuri pentru buna gestionare a domeniului. Una dintre acestea a fost coplata, pentru a bloca abuzurile acelor cetăţeni care încearcă să beneficieze de generozitatea statului.

„Noi am introdus coplata ca să încercăm să vedem dacă acest instrument poate regulariza internările în spitale, în sensul de a descuraja internările care nu sunt necesare, de a-i descuraja pe unii pacienţi să se ducă în spitale şi să spună ‘vreau să mă internaţi, pentru că numai aşa mă pot face bine’. Şi atunci, dacă el ştie că dă din buzunar nişte bani, e puţin mai atent şi face presiuni mai mici asupra spitalului respectiv. Ăsta a fost scopul coplăţii” – ministrul Eugen Nicolăescu.

Pacienţii vor plăti între 5 şi 10 lei, o singură dată la externare, indiferent de perioada spitalizării. Nicolăescu a explicat, însă, că măsura a fost convenită de Guvernul Boc cu FMI, iar noul Executiv are meritul de a fi negociat sume modice. Modice, până la proba contrarie. Întrebat dacă are în vedere o majorare a valorii coplăţii, ministrul a răspuns: „Eu nu spun că am în vedere, eu spun că ar putea fi o posibilitate, în situaţia în care constatăm că ea poate sprijini scopul pe care ni l-am propus, adică să micşorăm numărul de internări nejustificate, de abuzuri care se pot face în spitalele din România, pentru că sunt multe, noi toţi ştim acest lucru”.

8. Impozitul forfetar

Grija pentru IMM-uri a fost una din preocupările guvernan­ţilor de astăzi, încă de pe vremea când se aflau în opoziţie. Introducerea impozitului forfetar de către Guvernul Emil Boc a fost una din măsurile controversate.

„Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, în loc să lase IMM-urile să respire, le pune perna pe gură prin acest impozit” – liderul PC Maria Grapini, în 2009. După patru ani de zile, firmele care au supravieţuit guvernării PDL, au intrat în atenţia noului Executiv. Una dintre soluţii este impozitul forfetar, de a cărui necesitate, ministrul delegat pentru IMM-uri, Maria Grapini, l-a convins şi pe premierul Victor Ponta.

Grapini a anunţat că impozitul forfetar ar putea să se aplice de la 1 octombrie 2013, pentru că astfel agenţii economici ar dispune de un trimestru din acest an pentru a se obişnui cu noile proceduri de lucru.

Potrivit acesteia, formula ce ar trebui aplicată asigură încasări mai mari la bugetul de stat, în condiţiile în care obligaţiile fiscale scad pentru cei care plătesc corect.

9. Pragul la achizţii publice

Majorarea substanţială a limitei valorice pentru achiziţiile directe a fost pregătită de fostul Guvern Boc, în 2010.

La vremea respectivă, Emil Boc a renunţat la proiect pe fondul criticilor publice, inclusiv din partea PSD, care atrăgea atenţia asupra unui plan de favorizare a clientelei politice a PDL.

La finele lui 2012, Guvernul Ponta a anunţat oficial că ia în calcul majorarea pragului la achiziţiile directe, de la 15.000 euro la 30.000 euro, dar a renunţat pe fondul criticilor publice.

Ulterior însă, Executivul a transferat responsabilitatea luării acestei decizii Parlamentului. Ridicarea pragului a fost aprobată în Camera Deputaţilor, printr-un amendament introdus de reprezentanţi ai grupurilor parlamentare PSD, PNL şi minorităţilor naţionale la o ordonanţă aprobată de Guvern la sfârşitul lui 2012 privind modificarea sistemului de achiziţii publice, şi a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu.

Victor Ponta a încercat să scape de răspunderea pentru votul membrilor PSD, partid al cărui lider este. Întrebat dacă intenţionează să aducă legea la forma iniţială, premierul a răspuns: „O să fac o analiză, pentru că, din moment ce a promulgat-o preşedintele, înseamnă că e bună, nu?!”.

10. Abuzul de ordonanţe de urgenţă

Emil Boc a fost criticat în repetate rânduri de către PSD pentru abuzul de ordonanţe de urgenţă. Mai ales că, la rândul său, Emil Boc criticase Guvernul Adrian Năstase pentru ocolirea Parlamentului. Ponta a preluat strategia lui Boc şi a perfecţionat-o, cu toate că are o majoritate în Parlament de aproape 70%, care i-ar permite să adopte legile pe care le doreşte. Astfel, în primele şase luni ale lui 2012, cele trei guverne care au condus în acea perioadă – Boc, Ungureanu şi Ponta 1 – au emis în total 37 de ordonanţe de urgenţă. În acea perioadă, majoritatea parlamentară a fost, în permanenţă, pe muchie de cuţit, diferenţa dintre Putere şi Opoziţie depinzând de numai câteva voturi. Ulterior, USL a rămas la putere şi şi-a consolidat majoritatea parlamentară, dar a emis 58 de ordonanţe de urgenţă în a doua jumătate a lui 2012.

În primele şase luni din 2013, Guvernul Ponta a emis nu mai puţin de 80 de ordonanţe de urgenţă.

PARLAMENT

Traseismul politic

Ani de zile, liderii USL au condamnat practicarea traseismului de către puterea PDL, în special prin intermediul UNPR.

„Cei care sunt ofiţeri acoperiţi, cei cu dosare penale cărora le promite Oprea că le rezolvă, cei care vând voturi pentru bani s-au cam dus de la noi. Fiecare pădure are uscături, noi ne-am cam curăţat uscăturile. Trădătorii şi ofiţerii acoperiţi au plecat la UNPR” – Victor Ponta.

Acum, Oprea este la loc de cinste la masa Guvernului.

„De joi, am înlocuitor la conducerea Guvernului, care are dreptul de a mă reprezenta în totalitate, dacă e ceva care apare într-o oră, două ore, domnul vicepremier Oprea are puteri depline” – Victor Ponta.

În paralel, PP-DD este în pragul demantelării, după campanii de racolare desfăşurate de partidele aflate la Putere.

„Mulţumesc tuturor celor prezenţi, tuturor candidaţilor şi militanţilor USL care şi la această oră se luptă pentru a scăpa România de PDL, de regimul Băsescu, de ceea ce dumneavoastră aţi numit întotdeauna ‘ciuma portocalie’” – Victor Ponta, 7 iunie 2012.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.