Cât ar trebui să fie prețurile pentru a fi profitabili?

Costurile de producție au crescut în acest an cu până la 25%, dar prețurile cerealelor s-au redus la jumătate, sau chiar la o treime față de anul trecut. În aceste condiții, mai pot fi fermierii profitabili într-un an cu producții-record? Care este pragul de rentabilitate și cât primesc fermierii pentru producția din acest an?

„Toți fermierii sunt dezamăgiți. Input-urile au crescut puternic în acest an, iar noi primim 60-70% din prețurile de anul trecut pentru grâu. Nu am luat nici șase milioane de lei vechi pe tonă. La floarea-soarelui am luat 8-9 milioane pe tonă” – Ion Mănăilă, președintele Asociației de Marketing și Consultanță Agricolă «ASOMAR» Teleorman.

Fermierii acuză politica de monopol, discreționară de stabilire a prețurilor de către traderi și lipsa de implicare a guvernului în protejarea interselor producătorilor.

„Traderii au capacitățile pline până la refuz și își permit să se joace cu prețul. Nu accepți prețul, nu ți-l luăm. Așa gândesc. (…) Există și o lipsă totală de implicare a guvernului. Totul este după cum dictează multinaționalele. (…) Nu a existat niciodată vreo negociere între producători și comercianți, care doar și-au impus propriile prețuri. Ar fi trebuit să intervină ministerul Agriculturii să ne protejeze interesele, să nu le mai dea comercianților autorizații de export. Dar Ministerului Agriculturii nu-i pasă de această nedreptate. Am fi putut depozita producția în rezerva de stat. Ni se dădea un certificat de depozit și am fi putut să vindem cerealele mai târziu, la prețuri corecte” – Ion Mănăilă.

Agricultorii solicită o reacție din partea Consiliului Concurenței care încă nu s-a sesizat în cazul acestei situații flagrante de monopol pe piața cerealelor.

„Consiliul Concurenței ar trebui să se sesizeze pentru că avem de-a face cu un monopol al comercianților. Ni se impun niște prețuri de mizerie, chiar dacă avem cele mai mici ajutoare din Europa. Ungurii, de exemplu, ies pe piață cu prețuri mai mari decât noi, chiar dacă au subvenții de 3-4 ori mai mari, adică vreo 400 de euro” – Ion Mănăilă.

Și agricultorii din Gorj denunță cvasimonopolul comercianților, însă spun că producătorii sunt nevoiți să accepte prețurile derizorii pentru că au de achitat credite-furnizor.

„Un an mai bun ca acesta n-a fost niciodată și nici nu va mai fi în viitorul apropiat. Atât la cereale, cât și la horticultură, silvicultură… Anul trecut prețurile au fost mult mai bune, dar acum s-au înțeles traderii între ei, au adunat tot din piață încă de la începutul recoleti și acum se joacă cu prețurile. (…) Creditele-furnizor trebuie achitate pentru că firmele te așteaptă doar până la recoltă. Cel puțin în zona noastră, majoritatea fermierilor lucrează cu credit-furnizor. Sunt puțini cei care nu apelează la acest mijloc” – Traian Ghinoiu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Gorj.

Pragul minim de rentabilitate – 80 de bani la grâu, 1,1 lei la porumb, 1,5 lei la floarea soarelui

Prețurile sunt mult trase în jos de către comercianți, sub nivelul de profitabilitate, în condițiile creșterii accentuate a costurilor.

„Este inadmisibil un preț de 60 de bani pe kilogram la grâu. Sub 80 de bani n-ar fi trebuit să scadă. N-am zis un leu, un leu și zece bani, dar la 60 de bani nu au bieții fermieri cum să mai înceapă un nou ciclu de producție, nu mai vorbim de investiții. Cum să supraviețuiești dacă prețul inputurilor a crescut cu 25% de anul trecut până acum, iar prețul grâului s-a redus cu peste 30%?! La fel la floarea-soarelui. Anul trecut vindeam cu 1,7-1,8 lei kilogramul, iar acum prețul pe care-l primim este la jumătate, adică 90 de bani pe kilogram. Nu cred că acestă cultură este profitabilă la un preț mai mic de 1,5 lei pe kilogram. Porumbul va fi de râsul lumii anul acesta. Prețul va fi de 50 de bani pe kilogram față de 90 de bani cât a fost media anul trecut. Ca să fie profitabil, porumbul ar trebui să fie vândut cu minim 1,1-1,3 lei pe kilogram. Nu o să mai pună nimeni porumb” – Ion Mănăilă.

O presiune mare este pusă de traderi și pe fermierii din Oltenia, în contextul unor producții record înregistrate în județele învecinate, din Banat.

„Prețurile au scăzut până la 45 de bani pentru grâul furajer și până la 65 de bani pentru cel de panificație. Prețurile la grâu au scăzut la noi în Gorj până la 50 de bani pe kilogram pentru că au venit puternic cei din Timiș care au făcut culturi de 8.000 de kilograme la hectar și au vândut și cu 54 de bani kilogramul. La 7-8.000 de kilograme la hectar îi convine să dea cu 45-50 de bani. Mie, la 4.000 de kilograme, nu-mi convine. Este un an deosebit și pentru porumb, așa că deja se fac contracte pe 50 de bani kilogramul. Prețurile vor oscila între 45 și 50 de bani pe kilogram. La floarea-soarelui prețurile nu vor depăși 1,4-1,5 lei pe kilogram în niciun caz, pentru că toată lumea produce – Ucraina, Rusia. În UE va fi cea mai mare producție din istorie. Noi suntem o picătură într-un ocean. Aici este, însă, mai complicat, pentru că nu știi ce indice are până nu o duci în depozit, așa că e mai greu de stabilit prețul pentru fiecare caz în parte” – Traian Ghinoiu.

Pragul de rentabilitate potrivit LAPAR: minim 70 de bani la grâu, 60 la porumb, 1,5 lei la floarea-soarelui și 1,8 lei la rapiță

„Pentru o minimă rentabilitate, kilogramul de grâu trebuie vândut cu minim 70 de bani, dar acum se vinde cu 50-60 de bani. Numai că fermierii au început să refuze să-l vândă sub 60 de bani. Prețul la porumb nu ar trebui să scadă sub 60 de bani pe kilogram, dar potrivit estimărilor de preț va ajunge la 50 sau chiar 40 de bani. Pentru rapiță, pragul ar fi de 1,8 lei. Dacă rapița se vindea la începutul recoltării cu 1,5 lei, acum se vinde și cu 1,3 lei kilogramul. La floarea-soarelui, prețul n-ar trebui să scadă sub 1,5-16 lei pe kilogram, numai că acum se vinde cu mai puțin de un leu, deși se negociaseră în contracte prețuri de 1,2 lei pe kilogram” – Daniel Ciobanu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Fermierii: dacă nici într-un an bun nu ai profit, atunci când?

Agricultorii constată cu surprindere că nu pot face profit și nu se pot capitaliza nici măcar în anii în care obțin o producție bună.

„Suntem dezamagiți total. Nu ne mai vedem viitorul. Dacă nici într-un an bun nu putem câștiga, atunci când? Într-un an bun aveai șansa să te capitalizezi în sfârșit, să ai bani de investiții. Îmi este foarte greu să spun ce cultură mai poate fi profitabilă în România. Cred că, în condițiile de acum, nicio cultură” – Ion Mănăilă.

Pe de altă parte, fermierii cred că porumbul și rapița vor fi, în continuare, culturile preferate de agricultorii români.

„Porumbul ne-a salvat pe timp de seceta și este un fel de garanție pentru supraviețuire pentru că are patru consumatori – micii fermieri, consumul uman, zootehnia și producătorii de biodiesel. Rapița a făcut treabă bună tot timpul. E singura cultură care s-a vândut bine mereu. În schimb, grâul nu este foarte rentabil, dar trebuie să-l cultivăm pentru că așa ne cer acționarii, oamenii care au dat pământul în arendă vor grâu” – Traian Ghinoiu.

Preluare: agrostandard.ro

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.