Migdalele, sursa vegetală naturală de calciu

Fruct al migdalului (Prunus amygdalus), arbore din familia Rosaceae, migdalele comestibile (migdalele dulci) prezintă un aport energetic foarte ridicat, fiind bogate în acizi graşi nesaturaţi, proteine vegetale şi zaharuri.

Migdalele dulci pot fi consumate atât proaspete, cât şi uscate. Sâmburii de migdale pot fi consumaţi ca atare sau se pot folosi la prepararea dulciurilor. Totodată, migdalele reprezintă una dintre cele mai importante surse vegetale naturale de calciu (252 mg la 100 grame). Calciul facilitează transmiterea influxului nervos, intervenind în procesele de eliberare a acetilcolinei, noradrenalinei şi serotoninei, contribuind prin aceasta la menţinerea echilibrului sistemului nervos. Tocmai de aceea, migdalele sunt foarte apreciate pentru bunăstarea psihică şi mentală pe care o conferă şi pentru starea de calm ce apare la scurt timp după ce le consumăm. În plus, migdalele contribuie şi la îmbunătăţirea capacităţii naturale de memorare.

Numeroase studii efectuate de cercetători demonstrează că migdalele au un efect benefic asupra stării de sănătate şi se dovedesc a fi un aliat preţios în lupta cu kilogramele. Mai mult decît atât, datorită conţinutului caloric ridicat, migdalele sunt recomandabile în sezonul rece, deoarece furnizează organismului o cantitate valoroasă de energie.
Deseori, migdalele sunt considerate în mod eronat ca fiind alimente prea energetice, dar de fapt consumul lor nu antrenează creşterea în greutate. Fiind plăcute la gust şi săţioase, ele reduc consumul altor alimente şi înlătură senzaţia de foame. Avînd în vedere că 28 de grame de migdale au un aport energetic de 160 calorii, mai bine ronţăiţi un pumn de migdale în locul unei pungi cu covrigei.
Deşi migdalele nu sunt complet lipsite de substanţe grase, se pare că organismul uman nu absoarbe toate caloriile din aceste substanţe. Faptul că migdalele se mănîncă întregi, deci nu se mestecă în totalitate, permite lipidelor să nu fie asimilate în corp în totalitate, tocmai de aceea aceste fructe sunt indicate în timpul unei cure de slăbire. Evitaţi totuşi să consumaţi migdale în exces.
O cantitate de 28 de grame de migdale (un pumn) reprezintă o sursă excelentă de magneziu şi de vitamina E, aceasta din urmă fiind un antioxidant foarte eficient. În plus, aceeaşi cantitate de migdale conţine şi fibre, potasiu, calciu, fosfor şi fier, toate în numai 246 de calorii. Trebuie să ştiţi în egală măsură faptul că aceste fructe au un conţinut proteic ridicat, furnizând 19 grame de proteine pentru fiecare 100 de grame consumate, adică acelaşi aport de proteine ca şi în cazul produselor din carne. În plus, conţinutul ridicat de vitamina E face migdalele indicate în tratamentul problemelor tenului, fiind însă eficiente şi pentru revigorarea părului. Consumînd trei migdale pe zi, veţi beneficia de efectul revitalizant pe care îl au aceste fructe asupra podoabei capilare afectate de vopsirile repetate.
Datorită acestor substanţe pe care le conţin şi care sunt atât de necesare organismului, migdalele sunt un atu extrem de preţios pentru sănătate, contribuind în special la reducerea riscului apariţiei bolilor cardiovasculare, dar şi la scăderea nivelului colesterolului, care, în exces, se acumulează în artere şi le blochează. Consumul de migdale are acelaşi efect ca unele medicamente care ajută la reducerea nivelului colesterolului.
Hipotensivii sunt, de asemenea, sfătuiţi să consume în medie cinci migdale zilnic, pentru a normaliza valoarea tensiunii arteriale. Fructele coapte, amestecate cu miere, sunt indicate în insomnii, anemii şi astm bronşic. Dată fiind marea putere nutritivă a migdalelor, acestea trebuie consumate cu moderaţie: 6‑10 fructe pe zi, de la caz la caz.

Nouă beneficii pentru sănătate

1. Migdalele reduc riscul de atac de cord.
Cei care consumă migdale – de cinci ori pe săptămână – prezintă o diminuare cu 50% a riscului de atac de cord, potrivit Loma Linda School of Public Health.

2. Reduc nivelul colesterolului “rău.
Migdalele, adăgate în regimul alimentar, au un efect favorabil asupra nivelului de colesterol din sânge, potrivit unui studiu clinic condus de dr. Gene Spiller, Directorul Centrului de Studii şi Cercetare în domeniul Sănătăţii.

3. Protejează pereţii arterelor.
S-a constatat că flavonoidele conţinute în pieliţa migdalelor acţionează în sinergie cu vitamina E, reducând astfel riscul de boli de inimă (cercetare realizată la Universitatea Tufts).

4. Contribuie la construirea unor oase şi dinţi puternici.
Fosforul din migdale este elementul care face acest lucru posibil.

5. Furnizează grăsimi sănătoase şi ajută la pierderea în greutate:

6. Reduc creşterea nivelului de zahăr din sânge şi insulina după mese.

7. Contribuie la asigurarea unei bune funcţii cerebrale.
Migdalele conţin riboflavină şi L-carnitină, nutrienţi care stimulează activitatea creierului şi pot reduce, de asemenea, riscul de Alzheimer.

8. Hrănesc sistemul nervos.
Conform Ayurveda, migdalele contribuie la creşterea nivelului intelectual şi a longevităţii.

9. Alcalinizează corpul.
Migdalele conţin proteine care formează un mediu alcalin. Atunci când organismul nostru nu este destul de alcalin, riscăm apariţia osteoporozei, o funcţie imunitară deficitară, un consum redus de energie şi creşterea în greutate.

Stiaţi că?

  1. Migdalele sunt de fapt drupe înrudite cu cireşele, prunele şi piersicile.
  2. Potrivit Organizaţiei Alimentelor şi Agriculturii din SUA, în 2010 au fost produse 2.510.000 tone de migdale.
  3. America este cel mai mare producător de migdale. Din păcate, migdalele sunt iradiate.
  4. Din Egiptul antic la timpurile moderne, migdalele au fost întotdeauna un ingredient frecvent utilizat în loţiuni şi poţiuni.

Istoria

Se crede că migdalele îşi au originea în Asia de Vest şi Africa de Nord. Apar menţionate În multe texte istorice, inclusiv Biblia.

Cum se păstrează:

Pastraţi-le într-un recipient etanş astfel încât uleiul să nu râncezească. Migdalele se păstrează cel mai bine într-un mediu întunecat, rece, cum ar fi în frigider, unde pot sta bine chiar până la doi ani.
Dacă doriţi ca acestea să dureze până la patru ani, congelaţi-le în recipiente închise ermetic.

Preocupări privind migdalele:

  1. Asiguraţi-vă că toate migdalele pe care doriţi să le mâncaţi nu sunt iradiate întrucât acest lucru le face deficitare din punct de vedere nutriţional.
  2. Soiurile sălbatice de migdale sunt toxice, migdalele domestice nu sunt.
  3. Se estimează că 1 până la 2% din populaţie este alergică la asemenea fructe (migdale, nuci pecan, nuci, caju, nuci de Brazilia, alune, nuci de pin, fistic şi nuci de macadamia), alune sau ambele.
  4. Aşteptaţi până când copiii au cel puţin un an înainte să le oferiţi orice fel de nuci.

Şapte sfaturi pentru a mânca sau găti folosind migdale:

Cum să obţinem hrană din migdale: Migdalele pot fi dificil de digerat şi pot stresa pancreasul. Ca toate nucile, migdalele conţin fitat care le face greu de digerat. Pentru a obţine substantele nutritive maxime, cel mai bine este să le scufundaţi înainte de a le consuma. Sunt unul dintre puţinele nuci care încolţesc atunci când sunt înmuiate în apă. Atunci când le înmuiaţi are loc neutralizarea fitaţilor permiţând eliberarea nutrienţilor.

2. Făina de migdale nu conţine gluten şi poate fi folosită la gătit şi copt.

3. Laptele de migdale cu aromă uşoară şi culoarea dechisă este o alternativă foarte bună pentru cei care nu au voie să consume produse lactate, produse fără soia sau vegane.

4. Migdalele verzi sunt introduse în sare de mare şi mâncate ca şi gustare pe străzile din pieţele Iranului.

5. Mâncaţi migdalele cu pieliţă deoarece conţine mai mult de 20 de flavanoide antioxidante.

6. Uleiul de migdale este recomandat pentru gătit la temperaturi ridicate.

7. Folosiţi-l pe piele şi pe păr: Este atât de blând şi de hidratant încât este adecvat pentru masajul bebeluşilor.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.