Raportul generalului-colonel de securitate Iulian Vlad către Nicolae Ceaușescu

Iulian VladRaportul generalului Iulian Vlad, şeful Departamentului Securităţii Statului (Securitatea), către Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, cu privire la întâlnirea liderilor mondiali Mihail Sergheevici Gorbaciov, preşedintele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, şi George Herbert Bush, preşedintele Statelor Unite ale Americii, de la Malta, 2-3 decembrie 1989.

Generalul Iulian Vlad face o analiză precisă, corectă din punct de vedere al previziunilor geopolitice, atât în ceea ce priveşte înfiinţarea Uniunii Europene, denumită, în limbajul naiv al sovieticilor „casa comună europenă”, cât şi privitor la reunificarea Germaniei şi declanşarea principiului dominoului, prin reîmpărţirea sferelor de influenţă.

Nr. 0075/989 Strict Secret 1989 decembrie 1.

Raport olograf, exemplar unic, sem­nat şi parafat de generalul colonel Iulian Vlad – şeful DSS -, adre­sat preşedintelui României, Ni­colae Ceauşescu, privind pro­blemele ce urmau a fi abordate, în cadrul întâlnirii de la Malta, între Mihail Gor­baciov şi George Bush.

Raportăm următoarele informaţii obţinute pe mai multe linii, cu privire la întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov:

1. În cadrul noilor convorbiri la nivel înalt dintre S.U.A. şi U.R.S.S., organizate la iniţiativa sovieticilor, cele două părţi vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenţă şi elaborarea unei noi strategii comune care să le asigure, în continuare, un rol dominant în toate problemele internaţionale.

– Este de aşteptat să se ajungă la noi înţelegeri de restrângere a zonelor de confruntare directă în favoarea celor de convergenţă a intereselor.

– Sunt date că U.R.S.S. va face noi concesii în favoarea americanilor în schimbul obţinerii de ajutoare economice şi financiare.

– Se urmăreşte stabilirea unui nou echilibru pe continentul european care să permită atenuarea treptată a diferenţelor de sistem politic şi economic între ţările socialiste şi cele capitaliste şi asigurarea transpunerii în practică a conceptelor privind „dezideologizarea relaţiilor internaţionale” şi crearea aşa-numitei „case comune europene”.

– În acest context, se va aborda şi problema existenţei celor două blocuri militare, în sensul menţinerii acestora încă o anumită perioadă, cel puţin până la stabilizarea situaţiei din Europa de est.

– În ceea ce priveşte intensificarea preocupărilor guvernului de la Bonn pentru reunificarea Germaniei, se va conveni să fie sprijinite, dar pentru o perioadă temporizate spre a fi încadrate în „procesul de integrare europeană”.

– Ambele părţi se vor pronunţa pentru accelerarea negocierilor bilaterale de reducere a armamentelor şi cheltuielilor militare, U.R.S.S. fiind interesată să aloce mai multe fonduri pentru satisfacerea unor necesităţi interne, iar S.U.A. să diminueze deficitul mare al balanţei de plăţi.

Este posibil ca, în timpul întâlnirii, Bush să facă publică intenţia de a reduce efectivele americane staţionate în Europa, ca un răspuns la măsurile similare adoptate unilateral de U.R.S.S.

– Pe planul relaţiilor bilaterale, preşedintele S.U.A. va manifesta disponibilitate pentru sprijinirea economică a U.R.S.S., condiţionat de extinderea reformelor sovietice prin luarea în considerare în şi mai mare măsura a mecanismelor economiei de piaţă.

– Pe lângă solicitarea expresă de ajutoare financiare, Gorbaciov va insista pentru obţinerea de către U.R.S.S. a clauzei naţiunii celei mai favorizate din partea S.U.A., precum şi pentru reducerea restricţiilor pe linia transferului de tehnologie.

NOTĂ:

– Din datele de care dispunem rezultă că la întâlnirea dintre Bush şi Gorbaciov ar urma să se discute şi problema exercitării de noi presiuni coordonate asupra acelor ţări socialiste care nu au trecut la aplicarea de „reforme reale”, fiind avute în vedere îndeosebi R.P. Chineză, Cuba şi România.

– Cu privire la ţara noastră, Bush va releva că statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restricţii în relaţiile lor cu Romania şi va solicita ca şi U.R.S.S. să procedeze în mod similar, mai ales prin reducerea livrărilor sovietice de ţiţei, gaz metan şi minereu de fier.

*

2. În cadrul consultărilor din ultimile zile cu Administraţia de la Washington, guvernele Angliei, Franţei, R.F. Germania şi Italia au insistat pentru:

– evitarea adoptării de către S.U.A. şi U.R.S.S. a unor hotărâri definitive referitoare la modificarea echilibrului militar din Europa, fără consultarea prealabilă şi consimţământul ţărilor vest-europene;

– realizarea treptată a reducerii armamentelor şi efectivelor dislocate în Europa, urmând ca problema unor diminuări semnificative să fie analizată numai după ce vor exista garanţii certe că U.R.S.S. este dispusă să renunţe la forţa sa militară;

– respectarea de către S.U.A. a înţelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene ca fiecare dintre acestea să aibă un rol sporit în influenţarea situaţiei din Europa de est, astfel încât să-şi asigure promovarea propriilor interese pe termen lung în această zonă.

Franţa şi Anglia au solicitat totodată ca, în perspectiva construirii unei confederaţii a celor două state germane, să se prevină deplasarea centrului de putere din Europa către Germania unificată, precum şi o polarizare politico-economică şi chiar militară între aceasta şi U.R.S.S. De genul celei existente înaintea celui de al doilea război mondial.

General-colonel

(ss) I. Vlad

Loading...
loading...

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.