Românii din Valea Timocului vor dubla cetățenie

Bojan Barbuta liderul Initiativei Romanilor din Timoc

La mijlocul lui 2014 planurile românilor din Valea Timocului sunt de se uni cu cei din Banatul Sârbesc pentru a putea cere drepturi minoritare de la statul sârb, dar şi să obţină cetăţenie română din partea Bucureştiului.
Reprezentanţii Organizaţiei «Iniţiativa românilor din Serbia», din Timoc, s-au întâlnit, la mijlocul lui aprilie 2014, cu reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti din Banatul Sârbesc, la Pancevo, în Vojvodina, pentru a le propune unirea tuturor organizaţiilor româneşti într-una singură.

Liderii organizaţiei au dat ca exemplu Ungaria, care le oferă maghiarilor minoritari din alte ţări posibilitatea de a obţine şi cetăţenia patriei-mamă, dar şi Basarabia, stat în care românii au deja acest drept primit din partea Bucureştiului.

Românii din Timoc vor să negocieze împreună cu cei din Banat cu Guvernul Serbiei pentru a obţine aceleaşi drepturi minoritare ca cele existente în Banatul Sârbesc.

„Comunitatea din Banat a avut ziare, programe radio şi TV în limba română, dar şi şcoală, şi biserică. La noi nu a existat niciodată aşa ceva. Doar acum, după presiunile statului român, avem o emisiune la televiziunea din Bor. Noi vrem să fim recunoscuţi ca români, nu suntem vlahi, aşa cum ne spun ei” – Bojan Bărbuţă, liderul Organizaţiei «Iniţiativa românilor din Serbia».

Bărbuţă, român din zona Timicului, născut în Brestovăţ, a explicat că statul sârb îi tratează pe timoceni ca pe un simplu grup etnic, nu ca pe o minoritate.

Denumiţi „vlahi”, românii din Timoc nu au niciun fel de drepturi minoritare.

Bărbuţă a mărturisit cum, la ultimul recensământ, românii din Valea Timocului au fost manipulaţi să se declare vlahi, pentru că ar fi totuna cu „rumâni”.

„Este vorba despre o manipulare prin care statul sârb vrea să creeze două popoare diferite, vlahi şi români. Noi acum strângem semnături din partea oamenilor care s-au declarat vlahi şi nici măcar nu au ştiut asta, pentru a putea corecta aceste statistici incorecte” – Bojan Bărbuţă.

Unul dintre motivele pentru care organizaţia cere dubla cetăţenie este acela de a se stabili exact câţi români sunt în Valea Timocului, dar şi în întreaga Serbie.

„Când oamenii vor putea să obţină şi cetăţenia română, vom vedea exact cât de mulţi suntem, dar pentru asta trebuie să fim ajutaţi şi de cei din ţara-mamă” – Bojan Bărbuţă.

Un alt obiectiv al unirii organizaţiilor de români din Valea Timocului cu cele din Banatul Sărbesc este reprezentarea în Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia şi deschiderea astfel a negocierilorcu Guvernul Serbiei, cu ministerele Informaţiei şi Învăţământului.

„Cei din conducerea Consiliului nu reprezintă interesele românilor. În acest moment, este o situaţie grea şi cel mai mult pierde neamul românesc. Inima românilor nu e la Novi Sad (capitala Regiunii Voivodina, acolo unde are sediul central Consiliul Naţional al Românilor din Serbia). Inima românilor e la Vârşeţ şi la Bor, în Timoc” – Bojan Bărbuţă.

Conform recensământului din 2011, comunitatea vlahă din Timoc ar număra 35.330 de persoane. Printre ei se află şi o comunitate care a început să se emancipeze, aproximativ 2.500 de persoane declarându-se etnici români.

„În Serbia există Consiliul Naţional al Minorităţilor din care face parte, din 2006, şi Consiliul Minorităţii Vlahilor. Organizaţiile românilor au reînviat după 2012. Ţinând cont de dezorganizarea care a fost aici, în Valea Timocului, e foarte greu se să constituie o singură organizaţie a românilor” – Iulian Niţu, consulul României de la Zajecar, cel mai mare oraş din Valea Timocului.

„Poziţia Serbiei este oarecum greu de înţeles. Au creat cu bună ştiinţă o minoritate artificială vlahă, despre care se spune că nu are legătură cu poporul român. S-a rescris o istorie numai pentru românii de aici. O istorie prin care se încearcă să se spună că populaţia de aici vorbeşte o limbă similară cu româna şi o motivează prin faptul că au fost romanizaţi. Nu că au legătură cu românii” – Iulian Niţu.

Înainte de a primi statutul de stat candidat la Uniunea Europeană, Serbia a fost nevoită să clarifice problema minorităţii române de pe teritoriul său.

La 28 februarie 2012, România a blocat negocierile Belgradului la Consiliul Afacerilor Generale de la Bruxelles, cerând garanţii pentru respectarea drepturilor comunităţii române din Serbia.

La 1 martie 2012, a fost semnat un protocol privind statutul minorităţilor din România şi Serbia, după ce oficialii români impuseseră această cerinţă. Una dintre fazele-cheie ale documentului a fost legată de denumirea etnicilor români.

„Belgradul îi recunoaşte ca români pe etnicii din estul Serbiei, indiferent dacă aceştia se numesc ori sunt denumiţi români sau vlahi“ – fragment din protocol.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.