Delta Dunării și spiritul capitalismului

Delta DunariiDelta Dunării, peisaj dezolant, lipsit de perspective de dezvoltare, mlaștini neprimitoare, bariere în calea profitului.
Mlaștinile ocupă circa 80% din suprafața de aproximativ 3.600 kilometri pătrați, adică aproape 300.000 hectare, făcând infrastructura imposibilă și accesul greoi. Zona este infestată de țânțari, papură, stuf, rogoz și populată de milioane de pelicani, cormorani etc, păsări neproductive și dăunătoare. Un pelican mănâncă zilnic 3 kilograme de pește, producând astfel imense pagube economiei locale. Cu o medie de 1 kilogram de pește, milioanele de păsări îngurgitează milioane de kilograme de pește, zilnic, pește care ar trebui să se afle în restaurante și magazine, dar nu este.

Vom organiza Delta Dunării, amenajând mlaștinile (adâncimea mică favorizează pelicanii, care atacă peștii dispunându-se în formă de năvod) în lacuri populate cu știucă, salău, somon, propice unor activități de pescuit organizate și taxate corespunzător, iar restul terenului pentru agricultură intensivă, pentru marile companii agricole. Pentru turism, vom renova fortărețele, Halmiris de 125m x 115m de lângă Murighiol, Noviodunum de lângă Isaccea de 100m x 80m și Dinogeția de 180m x 100m de lângă Grindu, în complexe turistice pentru străini. Noi locuri de muncă și profituri europene. Asociațiile de protecția mediului să-și facă mlaștini cu țânțari unde vor ele!

Brațele de vărsare ale Dunării în mare care formează delta (Sfântu Gheorghe (cel mai vechi), Sulina, Tulcea și Chilia (cel mai tânăr)) vor fi regularizate, lărgite și amenajate pentru croaziere de lux, iar pe margini vor fi difuzate holograme cu Delta Dunării.

Flora Deltei Dunării este extrem de bogată, dar cu totul inutilă proceselor industriale, ea are trei niveluri: plante cu frunze plutitoare (nufărul alb, nufărul galben, iarba broaștelor, ciulinii de baltă, limba apei, rizacul), plante riverane și de plaur (stuf, papură, feriga de apă, macris, izma broaștei, cucuta de apă, nu-mă-uita) și plante de uscat (salcia albă, plopul, arinul, frasinul, pădurile combinate de pe grinduri). Niciuna dintre acestea nu este utilă, nici în industria alimentară, nici în cea vestimentară, nici în cea chimică sau farmaceutică. Așa că trebuie desființată. În Delta Dunarii predomină o vegetația inutilă, de mlaștină stuficola, care ocupă circa 78% din suprafața totală.

Industria lemnului este iarăși într-o grea suferință. Zăvoaiele sunt păduri de salcie, frasin, arin, plop, care sunt periodic inundate și se dezvoltă pe 6% din totalul suprafeței. Copaci care nu sunt buni nici măcar ca lemn de foc și cu atât mai puțin pentru producția de mobilă.

Păsările din Delta Dunării nu numai că nu sunt comestibile, dar sunt dăunătoare, producând imense pagube în producția de pește. Ele se pot grupa în cinci tipuri principale: mediteranean (stârc, țigănuș, cormoran mic, vultur pleșuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (privighetoarea de stuf, presura, boicusul, rândunelele de mare, pescărușul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebăda cântătoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comună, cocorul), mongolic (vulturul pleșuv, șoimul dunărean) și chinez (egreta, lebăda muta, cormoranul mare, rața mandarin). Toate vor fi exterminate, în locul lor rămânând numai rațele și gâștele, care permit organizarea unor partide de vânătoare pentru oamenii de afaceri potenți financiar, taxate corespunzător, bineînțeles.

Loading...
loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.