Dosar de “securică”

2

Corneliu RacleaCorneliu Râclea, fost director la Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui a fost colaborator al Securității. Acest lucru a fost stabilit fără putință de tăgadă în 2014 de Înalta Curte de Casație și Justiție. Iată câteva mostre ale turnătoriei pe care a practicat-o acest personaj al vieții publice și politice vasluiene în perioada 1983 – 1989. Prieteni, colegi, simpli membri ai CAP-ului din Văleni, unde lucra, au fost pârâți la Securitate, pentru vorbe spuse inclusiv la un pahar de șpriț. „Răducanu”, numele de cod al lui Râclea, nu avea limite, făcând și câte trei note informative pe zi. Planuri de viață destrămate, destine frânte, cariere curmate. Sunt rezultatele activității lui Râclea înainte de 1989. Persoană publică, activist PSD cu pretenții pentru funcții în sistem și recunoaștere. Acesta este Râclea după 1989, un om lipsit de remușcări, care, în ciuda tuturor evidențelor, a continuat să nege colaborarea sa cu organele represive. Ofițerii Securității aveau numai cuvinte de laudă pentru modul în care înțelegea să se achite de sarcina de informator, cu dăruire și zel.

„Deoarece numitul Răclea Corneliu a fost luat în studiu pentru recrutare ca informator, în mai multe rânduri a fost contactat în scopul cunoașterii personale. De fiecare dată discuțiile s-au axat pe teme diverse referitoare la aspecte de pe raza comunei, în special despre unele nereguli. Candidatul nu a manifestat rețineri, relatându-ne anumite lipsuri din CAP, exploatate ulterior la buletin /…/ În finalul discuțiilor i se lasă a înțelege că va mai fi contactat, lucru cu care este de acord de fiecare dată”. Asta stă scris în raportul privind cunoașterea personală a numitului Râclea Corneliu din data de 5 iulie 1983, raport întocmit de lt. maj. Rumbeț Traian, de la I.J. Vaslui, Serv. 1.

Astfel începea colaborarea fostului director pesedist al Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui și actual funcționar în cadrul instituției cu Securitatea. El va purta numele de cod „Răducanu”.

Recrutarea se produce propriu-zis pe 27 iulie 1983, când Râclea semnează angajamentul de colaborare cu entuziasm. „I s-a făcut propunere în acest sens, a fost de acord fără nici un fel de rețineri, după care i s-a luat angajamentul”, scrie același ofițer de Securitate într-un alt raport, din 29 iulie 1983.

Vor urma șase ani de turnătorie în care fostul director al APM va pârî din stânga și din dreapta dovedind chiar exces de zel. Așa cum rezultă din rapoartele lor, organele de Securitate sunt mai mult decât mulțumite de activitatea de informator al lui Râclea. Iar „sursa”, fostul director al APM, este fericit că își poate pârî colegii și prietenii organelor de represiune comunistă.

Râclea colaborează cu Securitatea pănă în preajma Revoluției din 1989 care a pus capăt regimului comunist.  

Iată ce îi spune el lt. maj. Dorel Pujină pe 7 iulie 1988: „unul dintre cei mai suspecți cercetărori din cadrul Stațiunii Perieni este ing. B.D., care prin atitudine și comportament crează disensiuni și discuții neprincipiale”. Raportul poliției politice comuniste notează că „Răducanu” afirmă că acesta „are un caiet unde notează zilnic fel de fel de observații, este arogant și încrezut în relațiile cu colegii de muncă și este total nepregătit profesional”. În urma informațiilor primite de la „Răducanu”, Securitatea își propune să facă „verificări în evidențe, de luat în mapă de verificare; combinație pentru a intra în posesia caietului în care își notează zilnic aspecte din cadrul stațiunii”. Care o fi fost oare soarta lui „B.D.” după ce a fost luat în vizor de poliția politică comunistă în urma turnătoriei lui Râclea? Este un lucru pe care pe „Răducanu”, după cinci ani în care și-a trădat colegii, sigur nu l-a interesat.

Dedicație și devotament: trei note informative pe zi

De altfel, Corneliu Râclea s-a luat mai mult decât în serios încă din debutul colaborării sale cu Securitatea. El debutează fulminant pe 15 iulie 1983 cu mai multe note informatice pentru a-și arăta fără echivoc devotamentul pentru noua misiune pe care și-o asumase. Pe 26 iulie revine cu noi informații, pentru ca pe 29 iulie să toarne din nou. Devine astfel, în scurt timp, un informator devotat și de încredere, bucurându-se de întreaga admirație a celor care se ocupau cu persecuția tuturor celor care îndrăzneau să manifeste măcar și vreo urmă de opoziție față de regimul comunist și abuzurile sale.

„Sursa vă informează că în ziua de 10 septembrie c.c., fiind împreună cu numiții C.I., șef de secție mecanizare Văleni – Vaslui, C.I. și S.Ș., mecanizatori la această secție, venind vorba despre combustibil, ultimii doi afirmau că nu au motorină pentru lucrările agricole iar unele persoane din conducerea seperioară de Partid și de Stat se „plimbă” prin străinătate. Totodată, aceștia au afirmat că mai ascultă postul de radio ‘Europa Liberă” și relatau despre unele știri audiate în legătură cu mișcările greviste și alte nemulțumiri existente în bazinul carbonifer Valea Jiului”, se scrie în nota informativă olografă din 15 iulie 1989 primită de lt. maj. Rumbeț Traian.

În aceeași zi, Corneliu Răclea se simte în formă și revine cu o altă notă informativă care riscă să frângă un alt destin. El vorbește de această dată despre un nou coleg, repartizat recent, inginerul stagier C.I.I.: „Este un tip ușuratic, de “bani gata”, întreținea legături în timpul facultății cu colegi străini de naționalitate, pentru obiecte ce nu se găseau în magazinele noastre. Are o mătușă medic, directoarea complexului sanatorial Techirghiol, dr. D.C., iar soțul ei este procuroul D.A., cu domiciliul în Constanța. D.A. are o soră ce a fugit din țară acum câțiva ani, probabil în SUA, iar D.A. i-a mijlocit lui C.I. a semna contractul cu M”.  

În aceea zi, de 15 iulie 1983, zi care a stat la originea nenorocirii multora, fostul director al APM Vaslui nu are liniște până nu îi înfundă pe toți cunoscuții. „Sursa mă informează că într-o discuție avută cu P.C., medic veterinar la CAP Văleni – VS, aceasta a relatat că are rude în RF Germania, respectiv o mătușă și un văr, pe care i-a vizitat în 1979, iar anul acesta nu s-a putut duce datorită unor probleme personale. Cel în cauză, la locul de muncă nu se achită de sarcini, nu se îngrijește de asigurarea bazei furajere, lipsește nemotivat cea mai mare parte din zi pentru a-și rezolva unele probleme personale”.

Informatorul „Răducanu” nu are limite în a-și trăda colegii povestind organelor de represiune comunistă tot ce aude în jur, transformându-se în ochii și urechile Securității în comuna vasluiană Văleni. „Într-o discuție avută cu Ț.E., care lucrează la fierăria CAP-ului, și unde a lucrat și B.M. o perioadă, primul mi-a povestit că la un pahar de băutură, B. a afirmat că (fragment protejat) va încerca să treacă ilegal granița, pentru a se stabili în străinătate”. Nu se poate ști dacă „B.” a reușit în planul său de a scăpa de regimul comunist, nota informativă a lui Râclea se prea poate nu numai să-i fi zădărnicit planurile, dar și să-i fi făcut viața un calvar.

Îi toarnă până și pe țăranii nemulțumiți

„Răducanu” continuă însă neabătut și îi toarnă până și pe membrii cooperatori din Văleni, care au nemulțumiri legitime. „Există nemulțumiri în rândul acestora și se fac fel de fel de comentarii printre care și la adresa organelor județene de partid, nemulțumiri generate de faptul că ceea ce vor primi (cereale) este prea puțin și nu vor avea cu ce să-și întrețină gospodăria”, spune într-o notă informativă din 5 ianuarie 1984.

Pe 24 aprilie 1985, Corneliu Răclea informator de nădejde al Securității înainte de 89 și politician la fel de “capabil” după are o altă țintă. „L.R., tip aventurist, cu concepție antisocialistă, anticomunistă, profită de plecarea mătușii din țară, și acum 2 – 3 săptămâni i-a golit casa femeii de lucrurile de valoare, exercitând presiuni asupra mătușii sale să-l determine pe unchiul său din SUA să-i facă și lui o chemare în SUA. Intenționează să facă o excursie recent în Occident, sau să plece în SUA cu chemare, să rămână acolo cu soția”, se scrie în nota informativă din 22 aprilie 1985, informații predate aceluiași Traian Rumbeț, devenit căpitan.

Unele note informative și rapoarte făcute de Securitate pe baza lui Râclea sunt adevărate delațiuni, pline de bârfe și jigniri, altele redau discuții particulare și informații de natură personală. “Securică” nu precupețește niciun efort în a sprijini poliția politică a regimului comunist. Cu toate acestea, la ani distanță, de pe poziții înalte în regimul post-comunist al PSD, ajuns director al APM Vaslui, Corneliu Râclea nu vrea să recunoască colaborarea sa cu Securitatea făcând recurs după recurs la deciziile instanțelor privind constatarea calității de colaborator al Securității, în ciuda tuturor evidențelor. Cazul ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție la sfârșitul anului 2012. Pentru ca, în 2014, Râclea să nu mai poată face nimic și nici să pretindă altceva. A fost colaborator al Securității și a sprijinit organele represive în activitatea de poliție politică. Prin decizia nr. 1270 din 12 martie 2014, Curtea „respinge recursul declarat de Râclea Corneliu împotriva Sentinţei nr. 4265 din 25 iunie 2012 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat”. Pe decizie stă scris „Irevocabilă”. „Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 martie 2014”. „Colaborator al Securității” aceasta este ștampila de pe reverul lui Corneliu Răclea, un om care, în ciuda trecutului său mai mult decât detestabil, după 1989 a înțeles să continue să se implice în viața publică și politică, să pretindă funcții și recunoaștere, fără nicio remușcare și fără pic de rușine.

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.