Teodor Brateș, ultimul mare propagandist

Teodor Brates2Filip Teodorescu, fostul șef al contraspionajului de dinainte de ’89, despre fostul crainic Teodor Brateș, care a jucat un rol important în revoluția televizată: făcea parte din grupul celor care trebuia să dea această lovitură de stat. A începlinit un rol și nu era de capul lui, iar misiunea lui era să țină microfonul permanent în mână”.

În 1988, Partidul Comunist Român i-a făcut un „portret” lui Teodor Brateș, cel care un am mai târziu avea să îndeplinească un rol cheie în desfăsurarea evenimentelor tragice din Decembrie 1989. Conform fișei de cadre a PCR, Brateș și-a schimbat numele în 1956 din Froim Bernard în Teodor Brateș.

În 1988, Brateș era redactor șef adjunct la Redacția de Actualități Politice interne și externe. Potrivit documentelor Partidului Comunist de la Arhivele Naționale, Brateș vorbește limbile franceză și rusă și este de naționalitate evreu. Născut în 1933, el era membru al PCR din 1955. În 1947 Brateș era ajutor de mecanic. Un an mai târziu, „a fost scos din producție și încadrat ca activist la fostul sector II Negru UTC București. După un an de activitate în acest loc de muncă s-a transfertat în calitate de redactor la Radioteleviziunea Română, de unde, în 1953, a fost trimis la Școala de științe sociale «A.A. Jdanov» (viitoarea «Ștefan Gheorghiu») pe care a absolvit-o în 1956 fiind apoi reîncadrat în aceeași funcție la Radio”.

În fișa de cadre se precizează că viitorul director al TVR  a fost dat afară în 1958 după ce  s-a aflat că nu a precizat, la încadrare, că tatăl său vitreg a fost arestat în 1947 după ce a comis o serie de ilegalități pe când făcea parte dintr-o comisie de preschimbare a banilor. A fost împușcat după ce a încercat să fugă de sub escortă.

În 1956, viitorul șef al știrilor din TVRL și-a schimbat numele de Froim Bernard în Brateș Teodor.

„În instituția noastră s-a afirmat printr-o bună pregătire profesonală, seriozitate și răspundere în muncă… Personal realizează unele emisiuni complexe cu privire la evenimentele din viața partidului și statului nostru”. Mai departe, partidul a făcut un inventar al locurilor vizitate de Brateș. A fost înainte de 1989 „în interes de serviciu, în RSF Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Norvegia, Finlanda, Anglia și RF Germania”.

„Brateș Teodor are o mătușă și un unchi care au plecat, la cerere, în Israel din anul 1950, declară că nu întreține relații cu aceștia”, se consemnează în actele semnate de șeful de serviciu C. Pașaliu și inspectorul T. Sîrbu la 14 aprilie 1988.

Teodor Brateș a lansat din studiourile TVR în decembrie 1989 o serie de apeluri fanteziste cum ar fi  „Nu lăsaţi copilaşii să bea apă, să nu-i omorâm cu mâinile noastre!”. De la el am aflat că „nişte oameni… oameni… adică nişte elemente iresponsabile, că altfel nu putem să le numim, au început să atace secţiile de Miliţie” şi tot el i-a îndemnat pe curajoşii Revoluţiei: „Să ne păstrăm demnitatea de oameni, să nu ne îmbătăm. Să ne îmbătăm doar cu acest soare al libertăţii, nu cu băuturi alcoolice!”. Teodor Brateş a stat în emisie aproape 70 de ore, în zilele de 22, 23 şi 24 decembrie 1989.

În filmul «Televiziunea Română la zidul Revoluţiei», Cornel Mihalache a inserat o secvenţă în care Teodor Brateş îi dă spre citire, pe 23 decembrie 1989, la ora 10, lui George Marinescu, crainic al TVR, un comunicat în care era vorba despre promisiunea de sprijin militar din partea Ambasadei URSS la Bucureşti.

În decembrie 1989 era redactor-șef adjunct la programul de Actualități din Televiziunea Română. În decembrie 2014 este senior editor al revistei «Economistul» și realizator de programe radio. Începând din 12 iunie 2014 realizează emisiunea «Economia la bani mărunți» la Radio Light.

Teodor Brateş, „amfitrionul” Revoluţiei: „Am intrat în direct fiindcă aveam texte“

Pe lângă evreul Teodor Brateş, printre cei care au spus vrute şi nevrute, în direct, în decembrie 1989, se mai numără George Marinescu, Cico Dumitrescu, generalul Nicolae Militaru, Mihai Lupoi, Virgil Măgureanu şi alţii. Evreul Petre Roman a fost printre primii revoluţionari ajunşi la Televiziune. „Ştia perfect drumul spre studiouri”, spune Mihail Montanu, inginerul lăsat ulterior „de pază” din partea Frontului Salvării Naţionale la Ministerul Apărării Naţionale. Mihail Montanu a fost de faţă la incursiunea viitorului premier în TVR. Petre Roman este fiul Hortensiei Roman, care a făcut carieră la postul naţional de radio, controlat pe vremuri de evreul Silviu Brucan. Sergiu Nicolaescu dezvăluia că Silviu Brucan este cel care l-a propus pe Petre Roman pentru fotoliul de prim-ministru.

Interviu «Adevărul»:

– Cum aţi ajuns să luaţi cuvântul? Eraţi redactor-şef adjunct la Actualităţi, nu crainic.

– Păi s-a întâmplat la cererea revoluţionarilor. La început îi dictam lui Petre Popescu, şi asta a provocat nemulţumirea revoluţionarilor. Se crea o imagine neplăcută – un om care dictează. Şi revoluţionarii au spus să vină cineva care să prezinte.

În studio mă aflam eu şi Petre Popescu, emblema crainicilor din TVR, dar care avea nişte dificultăţi la scris şi chiar şi în materie de spontaneitate. Primele intervenţii ale lui Popescu le-am dictat eu, dar nu puteam continua aşa. Revoluţionarii – văzând că dictez aceste texte, sau cum se spune, aveam texte, adică bănuiam ce trebuie spus şi cum – au zis că de ce să pierdem timpul, mai bine să intru eu în direct.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.