De ce Moldova trebuie salvată

Copii saraci

Parlamentari trebuie să răspundă: Unire fără unitate? Moldovenii au 70% din nivelul de trai al muntenilor, 60% din cel al transilvănenilor și doar 20% din cel al bucureștenilor. Moldova este însă regiunea care nu a mai dat țării un conducător de la Ghiorghiu Dej și care are un singur reprezentant în Guvern (deși i-ar reveni cinci). Dacă politicienii vasluieni și moldoveni nu au mari aspirații nici pentru ei, nici pentru regiune, Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, crede că originea conducătorilor este foarte relevantă. Tocmai așa s-ar explica și de ce Transilvania și Banat au avut investiții în infrastructură de un miliarde de euro în ultimii trei ani, iar Moldova de 100 de milioane. La aproape o lună de la sărbătorirea Micii Uniri, inițiatorii vasluieni ai petiției «Salvați Moldova de sărăcie», reprezentanții CCIA Vaslui cheamă reprezentanții județului în Parlament să fie… parlamentari de Vaslui și moldoveni.

Pe 20 februarie 20015 are loc o întâlnire a oamenilor de afaceri și autorităților locale cu cei 13 parlamentari, ședință solicitată de mediul de afaceri vasluian organizat în CCIA Vaslui. Asta bineînțeles dacă parlamentarii de Casa Poporului își vor găsi timp pentru a fi și parlamentari de Vaslui. În 2014 la această întâlnire au participat doar patru, dintre care doi au întârziat mult…

Niciunul dintre cei 13, nici ai opoziției, nici ai puterii, nu au semnat petiția prin care oamenii de afaceri cereau măsuri urgente pentru salvarea Moldovei din marasmul economic și social în care se zbate de două decenii și solicitau, ca punct central, facilitarea accesului investitorilor în regiune, prin investiții în infrastructură.

Parlamentarii liberali de Neamț se luptă în locul lor, revoltați de faptul că în versiunea finală a Master Planului General de Transport autostrada Ungheni – Iași – Târgu Neamț – Târgu Mureș nu este inclusă spre finanțare și execuție până în 2020, ci până în 2030, dar se luptă și pentru a transforma modernizarea DN 15D (Vaslui- Roman) într-o prioritate.

„Evitarea accentuării creșterii gradului de săracie și a depopulării județelor noastre, reducerea disparităților dintre județele noastre, celelalte județe ale României și regiunile UE, accesul facil la infrastructura rutieră a tuturor județelor, localităților, firmelor și locuitorilor, atragerea investițiilor și investitorilor în județele noastre, dezvoltarea schimburilor comerciale între județele noastre, județele României și regiunile UE, asigurarea condițiilor necesare dezvoltării economice a județelor Moldovei, asigurarea unei vieți mai bune generațiilor actuale și urmașilor urmașilor noștri“, se arăta într-un comunicat care a însoțit petiția de la sfârșitul lui 2014.

Doar mediul de afaceri vasluian s-a zbătut alături de oamenii de afaceri și politicieni din Moldova. Ionel Constantin povestește că, la sfârșitul lunii ianuarie 2014, a avut o întâlnire la Iași cu primul ministru Victor Ponta, ministru Administrației Liviu Dragnea, secretari de stat și reprezentanți ai Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADR). A putut constata cu surprindere că aceștia nu știau dacă DN 24 Galați – Bârlad – Crasna – Vaslui este cuprins sau nu în Master Plan pentru a fi transformat în drum expres. Foarte probabil nici politicienii vasluieni trimiși la București nu aveau habar.

Dar Ionel Constantin, ca noi toți, crede că aceștia sunt foarte importanți pentru o regiune. „Contează foarte mult ca acești conducători de rang înalt să fie pe rând și din regiunea noastră. Să nu uităm că moldovenii au cedat cu bună știință, cu revolte ale boierimii ieșene, capitala. Au făcut sacrificii pentru unire” – Ionel Constantin.

S-au schimbat multe între timp: moldovenii fac sacrificii și azi, în vreme ce „boierii” de astăzi continuă să cedeze.

Cât contează conducătorii

Dar Moldova a născut și oameni politici importanți. Două importante momente istorice prin care a trecut țara noastră au fost legate de Moldova, dar mai ales de meleaguri vasluiene de astăzi și poate că nu există altele mai importante prin consecințe. Mica Unire, realizată sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, și instaurarea comunismului, avându-l ca „tătuc” pe Gheorghe Ghioghiu-Dej. Ambii bârlădeni.

Cuza a fost înlăturat de la domnie, după șapte ani, de conspirația muntenilor C.A. Rosetti și Eugeniu Carada. După Gheorghe Gheorghiu Dej, niciun lider din Moldova nu a mai avut frâiele puterii în țara noastră.

Ionel Constantin, ca și mulți alți vasluieni și moldoveni, crede că, după 25 de ani de la Revoluție, reprezentarea foarte slabă la conducerea țării a moldovenilor s-a reflectat în alocarea distorsionată de resurse pentru dezvoltarea regiunii. Cel mai bun exemplu este că, de 25 de ani, nu a fost cheltuit niciun ban pentru autostrăzi în Moldova. Toate celelalte regiuni au cunoscut astfel de investiții. Orașe mari ale acestei regiuni, precum Bacău sau Suceava, nu au nici astăzi centuri ocolitoare, în vreme ce în Muntenia sau Ardeal s-au cheluit milioane de euro pentru aceste investiții.

Din 1990 un singur prim ministru a fost din Moldova, Mihai Răzvan Ungureanu, care a condus însă Guvernul pentru 70 de zile. Niciun președinte al României nu a fost legat de meleagurile moldave. Ar putea ajuta și aceste realități la explicarea faptului că, deși Moldova are aproape un sfert din populația țării, ponderea în PIB-ul României a acestei regiuni este doar la 13%. Poate explica realitatea în care moldovenii au 70% din nivelul de trai al muntenilor, 60% din cel al transilvănenilor și doar 20% din cel al bucureștenilor?

În 2014, județele care se grupează în cea ce se numește regiunea istorică Moldova (Galați, Vrancea, Vaslui, Bacău, Iași, Neamț, Botoșani și Suceava) au avut un PIB total de 87 miliarde de lei la o populație de 4,5 milioane de locuitori (19.300 de lei PIB/capita (circa 4.200 de euro)). Muntenia și Dobrogea, cu 16 județe cu o populație de 6,8 milioane de locuitori, au avut un PIB de 185 miliarde de lei, (27.200 de lei per capita (circa 6.000 de euro)). Transilvania și Banat, cu 16 județe și o populație de 6,7 milioane de locuitori au avut un PIB de 213 miliarde de lei (31.800 de lei per capita (circa 7.000 de euro)), în vreme ce media națională a fost de circa 33.700 de lei PIB/capita în 2014, adică circa 7.500 de euro.

Harta diferențelor, așa cum este înfățișată de Comisia Națională de Prognoză: Moldova – 22% din populație, 13% din PIB-ul total; Muntenia/Dobrogea – 34% din populație, 27% din PIB-ul total; Transilvania/Banat – 32% din populație, 33% din PIB; București/Ilfov –  10% din populație, 28% din PIB-ul total.

Într-un articol al Ziarului Financiar se arată că în Transilvania și Banat numai pentru marile proiecte, în ultimii trei ani, au intrat un miliard de euro (primele 50 de mari plăți efectuate de CNADR), față de doar 100 milioane de euro în Moldova. Diferențele sunt strigătoare la cer. Numai pentru politicienii moldoveni au trecut neobservate până acum. Aceștia nu par a avea ambiții prea mari nici pentru ei și nici pentru zona din care provin. Din cei 22 de miniștri ai guvernului Ponta, doar unul (Angel Tâlvar, ministru delegat pentru Relația cu Românii de Pretutindeni) este din Moldova, în rest, București (8), Muntenia (8) și Transilvania (5). Proporțional cu populația Moldova ar fi trebuit să aibă cinci miniștri.

Nimeni nu poate argumenta că originea miniștrilor nu este relevantă. Nu putem fi mai catolici decât Papa. Imediat ce sunt aleși, comisarilor europeni li se face clar că nu reprezintă țara de proveniență, ci interesele comune ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, reprezentativitatea este foarte importantă și fiecare țară va avea dreptul de a trimite un comisar, în vreme ce altele, cele mai mari, nu au dreptul la prea mulți. Oare de ce?

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.