Ștefan cel Mare a luat șpagă de la Purcel

Stefan cel Mare BurcelCercetătorii de la Universitatea Populară din Dumești, județul Vaslui, au demonstrat că legenda cu Purcel și Ștefan cel Mare este departe de a avea o temă justițiară, așa cum se credea până acum, fiind, în fapt, o mărturie incompletă a unei infracțiuni clare de dare și luare de mită, înscriindu- se astfel în tradiția istorică a poporului român. Citind cu atenție și mai ales cu Codul penal în mână (care nu exista la acea vreme) scrierile lui Ion Neculce, s-a ajuns la concluzia că, în timp ce se deplasa către o biserică din Vaslui, Ștefan cel Mare a încasat o sumă de arginți, pe care astăzi am numi-o „șpagă”, de la pârâtul Purcel pentru a-i semna un proiect prin care plugul fratelui său, numit în continuare Purcel păgubitu, devenea plugul său.

Firul evenimentelor penale: După dezvăluirile incendiare ale cercetătorilor dumeșteni, pe fir au intrat procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care au anunțat cu acest prilej că își vor extinde aria investigațiilor împotriva fenomenului universal al corupției din arealul carpato-danubiano-pontic nu numai în spațiu, dar și în timp. Procurorii DNA au deschis o anchetă istorică. 

În istoria locurilor, acesta este cel mai mare scandal penal de după bătălia de la Vaslui din 1475. Atunci, aflați în drum spre Polonia, un grup de cetățeni de origine otomană care doreau să integreze Moldova în uniunea lor au fost agresați de o grupare organizată în scop criminal condusă de același Ștefan cel Mare.

Din declarațiile lui Ion Neculce rezultă că, în timp ce se deplasa pe partea când stângă, când dreaptă a drumeagului către Vaslui, aflat într-o stare vizibilă de ebrietate, Ștefan cel Mare a fost acostat fonic de țipetele numitului Purcel, care bătea cu sălbăticie boii înhămați la plug, fapt care contravine articolelor 1, 2, 3 și toate celelalte din Legea privind protecția animalelor. În clar, Ion Neculce a declarat: „Domnul vrea să margă la biserica întru o duminică dimineață, la liturghie, în târgu în Vasluiu”.

Sub pretextul că duminica nu se lucrează, Ștefan cel Mare s-a folosit în mod nejustificat de autoritatea sa pentru a-și trimite oamenii din subordine „să-l găsască pre acel om, să-l aducă la dânsul”, așa cum decurge din declarațiile martorului Ion Neculce, fapt care intră sub incidența dreptului european privind libera circulație a cetățenilor și a forței de muncă. Între cei doi a avut loc o discuție, în timpul căreia se pare că numitul Purcel i-a înmânat lui Ștefan cel Mare ceea ce păreau a fi niște arginți în scopul facilitării achiziției plugului care aparținea fratelui său. În sprijinul acestei acuzații, procurorii au adus probe vizuale: pictura de pe pereții Mânăstirii «Ștefan cel Mare și Sfânt», de pe Movila lui Burcel, comuna Miclești, care îl surprinde pe Ștefan cel Mare cu punga de arginți asupra sa în vreme ce îl mângâie pe cap pe Purcel, în semn de recunoștință.

În fapt, Ștefan cel Mare s-a folosit de autoritatea sa pentru a pretinde și primi foloase necuvenite. Ulterior, Ștefan cel Mare a semnat proiectul prin care plugul, aflat în folosința numitului Purcel, dar în proprietatea fratelui său, Purcel păgubitu, a intrat în proprietatea numitului Purcel.

Procurorii nu au nicio îndoială asupra veridicității fapetelor penale, declarând că legenda potrivit căreai Ștefan cel Mare, după ce a câștigat domnia, ar fi putut să-i ofere calul lui Purcel păgubitu pârâtului Purcel și să-i mai dea și o pungă de galbeni din veniturile sale este absurdă și nu se poate verifica și proba, iar experiența lor vastă și îndelungată în ceea ce privește practicile instituționale și administrative le indică contrariu.

Filosoful H.R. Patapievici și istoricul Lucian Boia au fost primi care au achiesat la această alegație declarând că această istorie și Ștefan cel Mare trebuie imediat demitizați și demistificați, iar lui Ștefan cel Mare îi trebuie retras imediat premiul de cel mai mare român, nu numai din cauza acestor acuzații, dar și pentru că românii nu pot fi mari, fiind foarte mici și incapabili de orice.  

Astfel, procurorii de la DNA l-au trimis în judecată pe Ștefan cel Mare, capetele de acuzare fiind următoarele: luare de mită, trafic de influență, fals intelectual și uz de fals, la care se adaugă și cea de conducere a unui cal pe potecile publice aflat sub influența trecerii prin podgoriile Hușiului.

De asemenea, procurorii îl vor cerceta și pe numitul Purcel pentru dare de mită. Procurorii au mai stabilit că numitul Purcel și-a luat ulterior numele de Burcel pentru a se sustrage urmăririi penale. Ancheta continuă.

„Deci fraților cetitorilor, cu cât veți îndemna a ceti mai mult, cu atât veți ști a vă feri mai mult de primejdii și veți fi mai învățați a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oștire, ori de voroave, la domni și la noroade de cinste”.

«O samă de cuvinte» – «Predoslovie», de Ion Neculce

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.