Ultimii dintre cei din urmă

Sat Brosteni

Satul vasluian are șanse minime la dezvoltare. Comunele vasluiene ocupă locuri de la 407 până spre coada clasamentului într-un studiu de la începutul lui 2015 al Academiei de Studii Economice București care vizează potențialul de dezvoltare al zonelor rurale. Comuna Zorleni are cel mai mare potențial de dezvoltare, fiind însă pe locul 407, în vreme ce Ibăneștiul se află pe locul 2.850, din cele 2.861 de comune ale țării. Satul vasluian se remarcă în studiul economiștilor cu populație îmbătrânită, calitatea slabă a forței de muncă sau puținii utilizatori de internet. Infrastructura este însă cea care ne trage înapoi cel mai mult.

Plecând de la condițiile existente, satul vasluian are șanse minime de dezvoltare. Este concluzia specialiștilor de la Academia de Studii Economice București care au elaborat un studiu cu privire la potențialul socio-economic de dezvoltare al zonelor rurale din România. Nici nu poate fi de mirare, atâta timp cât, așa cum era firesc, economiștii bucureșteni au insistat asupra infrastructurii de bază ca temelie pentru implementarea unor proiecte de investiții importante care să aducă dezvoltare socio-economică.

Din cele 2.861 de comune, câte are țara noastră, nicio o astfel de unitate administrative-teritorială din județul Vaslui nu se află printre primele 400 în clasamentul extrem de laborios, științific și bine documentat al prestigioasei instituții.

 

Comuna Zorleni figurează pe poziția 407, fiind urmată de Muntenii de Jos (poziția 423), Tutova (706), Costești (1.180), Fălciu (1.190), Lunca Banului (1.288), Lipovăț (1.380), Grivița (1.467), Puiești (1.477), Banca (1.514). Acesta este, practic, top 10 al potențialului de dezvoltare al comunelor vasluiene. Așa cum se poate observa însă, doar șase din cele 81 de comune ale județului se află în prima jumătate a clasamentului Academiei de Studii Economice. Coada clasamentului găsește în schimb județul Vaslui extrem de bine reprezentat: Ferești (poziția 2.789), Rafaila (2.796), Boțești (2.809), Arsura (2.810), Ibănești (2.850).

„Majoritatea din cele 2.861 de comune care alcătuiesc în prezent spațiul rural românesc se confruntă cu un grad necorespunzător al infrastructurii de bază, fiind, apparent, neelegibile pentru realizarea de proiecte de investiții. Cu toate acestea, resursele existente în sector – naturale și umane, nu sunt repartizate uniform între unitățile administrative-teritoriale. De aceea, un prim pas în asigurarea utilizării eficiente a fondurilor prin PNDR 2014 – 2020 pentru acest segment, îl reprezintă identificarea acelor comune unde realizarea de investiții în infrastructură ar înregistra cele mai mari niveluri ale raportului efect/efort din perspectiva dezvoltării socio – economice”, se arată în studiul Academiei de Studii Economice.

Un județ aproape uniform

Datele folosite în studiu sunt complexe și cuprind multiple aspecte socio – economice din localitățile rurare. La potențialul endogen, spre exemplu, sunt analizate numărul locuitorilor, suprafața agricolă, numărul de animale, suprafața forestieră, patrimoniul cultural.

Capitalul uman are în vedere densitatea populației, ponderea persoanelor cu vârsta între 15-64 ani în total populație, ponderea populației cu studii medii (liceu profesional) în total populație residentă de 10 ani și peste, numărul de medici la 1.000 de locuitori, numărul de cadre didactice la 100 de elevi sau ponderea populației care utilizează internetul în total populație cu vârsta peste 6 ani.
Analiza economiștilor scoate în evidență faptul că zonele în care ponderea populației cu studii medii înregistrezează cele mai mici valori sunt cele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. „Ponderea populației cu studii medii are valori mai mici în zona de Est și Nord – Est a României, județele Botoșani, Vaslui, Vrancea și Brăila fiind cele mai afectate. O calitate foarte slabă a forței de muncă, din punct de vedere a educației, influențează negativ potențialul de dezvoltare a zonei”, se arată în studiu.

Ultima pagină din cele 720 foarte dense ale studiului economiștilor cuprinde o hartă care împarte comunele României în patru, fiecărei categorii revenindu-i o culoare anume. Aceștia au considerat relevant ca, după potențialul lor de dezvoltare, comunelor cu poziții în clasament mai jos de locul 1.800 să le revină culoarea roșie. Inutil să mai spunem că, precum în hărțile tuturor alegerilor după partidul câștigător, județul Vaslui este colorat aproape în totalitate în roșu. Coincidență sau nu…

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.