Orașul cu un singur telefon

Telefoane publice Vaslui„Strigoii” anilor ’90. Un oraș de peste 50 de mii de locuitori are un singur telefon public fix. O să spuneți că nici nu mai este nevoie de vreunul, odată cu dezvoltarea telefoniei mobile. Dar atunci ce mai caută pe străzi, mai ales în starea în care au ajuns?! Telefonul funcțional se găsește în intersecția numită Crucea Gării din municipiul Vaslui. Celelalte sunt numai de formă, niște forme foarte vechi și urâte ale unor vremuri îndepărtate ale telefoniei.

Telefoanele publice fixe au devenit doar obiecte de mobilier stradal. Cele mici, de pe pereți, sunt sparte și murdare pe străzile Vasluiului, nici ceasul nu le mai funcționează, cele mari sunt cutii de sticlă și fier sparte, inestetice, fiind transformate în afișiere răpciugoase.

Tot vasluianul are telefon mobil, mulți au chiar mai multe, în vreme ce telefonia fixă, în general, a cunoscut un mare recul. Astfel, cu toate că împânzesc municipiul Vaslui, telefoanele publice fixe s-au transformat, de câțiva ani, în simple obiecte decorative. Dar ce decorații mai sunt ele pentru străzi…

De la Gară la Spital, telefoanele publice stau așezate strategic pe lângă stațiile de autobuz, la sediul Poștei sau cel al Romtelecomului. Ce poate fi mai grăitor pentru strarea telefoniei fixe stradale din municipiul Vaslui decât faptul că niciunul dintre telefoanele din cabinele aflate în fața sediului Romtelecom nu funcționează? Înăuntru o angajată a acestei societăți primește chiar cu uimire comanda pentru o cartelă de telefonie fixă: „Nu mai avem așa ceva demult!”. Dacă nici la sediul companiei nu se mai găsesc astfel de cartele, e sigur că acestea nu mai pot fi comercializate în altă parte!

În întreg orașul un singur telefon mai funcționează „uitat”. Unul dintre cele două aflate în cabinete devastate din intersecția Crucea Gării. 

Romtelecomul, care înainte avea doar telefonia fixă ca domeniu de activitate, s-a orientat demult spre alte segmente ale telecomunicațiilor: telefonia mobilă sau televiziunea. În goana capitalistă după adaptarea la exigențele pieții, și-au uitat, pur și simplu, unele din „vechile și de demult” dotări pe străzi. Telefoanele și cabinele telefonice, despre care ușor se poate spune că nu mai aparțin nimănui, strigoii telefoniei anilor ’90. Sparte și murdare, pline de afișe și anunțuri vechi și rupte, înscrisuri și mâzgâleli, imaginea acestora începe să facă tot mai mult notă discordată de aspectul orașului.

Dacă pe cei de la Romtelecom nu îi mai interesează starea și aspectul acestora, municipalitatea vasluiană poate însă lua măsuri, proprietarul poate fi obligat să se îngrijească de bunurile pe care le expune, sub amenințarea unor sancțiuni.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.