Evoluția presei locale în context național

2012 An electoralFără îndoială, 2012 poate fi caracterizat ca fiind cel mai încărcat an electoral din ultimii 10, în decurs de șase luni românii fiind invitaţi la urne să îşi aleagă reprezentanţii locali, judeţeni şi naţionali dar şi să decidă în privinţa continuării mandatului preşedintelui României, Traian Băsescu.

Practic, în 2012, toate instituţiile naţionale alese ale prin vot direct au trecut printr-un proces de validare electorală. Cocluziile acestor alegeri nu au fost întodeauna însă întotdeauna clare şi lipsite de echivoc.

Prezenţa la vot la alegerile locale din 2012 a fost de 56,3%, superioară celei din 2008, de 50,6%. Plusul de prezenţă nu are nicio explicaţie regională extrem de solidă. Practic, în toate judeţele a existat, la localele din 2012, o participare mai mare cu 3%-16% decât în 2008. Dar ceea ce e mai interesant, dincolo de plusul de peste 5%, este reducerea semnificativă a discrepanţei dintre mediile rural şi urban. Dacă în 2008 ecartul rural-urban în privinţa prezenţei la vot era de circa 20% (circa 61,3% la sate şi 40,8% în oraşe), în 2012 prezenţa a fost ceva mai echilibrată, 64,2% în mediul rural şi 50,0% în mediul urban. 1

Rezultatul votului au indicat clar o orientare majoritară spre Uniunea Social Liberală (USL), care, ca alianţă, cât şi ca partide individuale, a strâns 50,4% din voturi, în timp ce PDL a obţinut doar 21,5%. PPDD s-a situat pe poziţia a treia, cu 9,1%, iar UDMR a completat lista partidelor ce au trecut de pragul de 5%, cu 5,1% din voturi.
Care e bazinul electoral al principalelor partide, aşa cum reiese el din votul pentru consiliile judeţene? Moldova, altădată fief PSD, pierde poziţia de regiune fruntaşă a votului pentru USL, fiind devansată de regiunile de Sud şi de Bucureşti-Ilfov, fost fief al PDL, dar, totuşi, unde, în 2008, PSD, PNL şi PC cumulau aproape 49% din voturi. 2

PDL obţine cel mai bun scor în Sud, dar performanţe mai bune în regiunile ardelene Centru şi Nord-Vest, cu scoruri de peste 28%. Cu toate acestea, ecartul faţă de 2008 dintre regiuni a scăzut considerabil. Cea mai slabă performanţă a PDL este obţinută în Bucureşti, scorul obţinut în 2008 fiind practic dublu (34,4%).

PPDD nu fluctuează foarte mult la nivel regional, variind de la 7,8%, în Nord-Vest, la 11,1%, în Sud-Est.

În cazul UDMR, aşa cum era de aşteptat, bazinul electoral este concentrat în regiunile Centru şi Nord-Vest.

Mediul rezidenţial , altă dată un puternic factor explicativ al votului pentru PSD, dar şi pentru PNL, nu mai e de data asta atât de influent. Practic, la alegerile pentru consiliile judeţene scorul USL (50,7%) în rural a fost cu doar 0,6% mai mare decât cel scos în urban (50,1%). În schimb, PDL a obţinut un scor semnificativ mai bun în mediul rural (24,1%) decât în urban (19,2%), o mutaţie importantă în rândul mediul rural (24,1%) decât în urban (19,2%), o mutaţie importantă în rândul electoratului PDL. Şi UDMR obţine 5,4% în rural şi 4,8% în urban. În schimb, PPDD obţine un scor mai bun în urban (9,9%) decât în rural (8,2%). 3

Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu a reușit să mobilizeze la urne doar 8.459.053 de români, ceea ce a reprezentat 46,24% dintre cei 18.292.464 de cetățeni înscriși în lista pentru referendum. Numărul de voturi valabil exprimate la răspunsul „DA” a fost de 7.403.836, ceea ce a reprezentat 87,52%. Numărul de voturi valabil exprimate la răspunsul „NU” a fost de 943.375, ceea ce a reprezentat 11,15%. Numărul de voturi nule a fost de 111.842, adică 1,32%. 4

În alegerile parlamentare de la sfârșitul lui 2012 USL a obţinut 395 de mandate, ARD – 80, PPDD – 68, UDMR – 27, iar minorităţile naţionale -18, potrivit rezultatelor finale. Astfel, din 394 mandate la Camera Deputaţilor, USL a obţinut 273, ARD – 56, PPDD – 47, UDMR – 18. Acestora li se adaugă 18 mandate de deputat ale organizaţiilor minorităţilor naţionale. La Senat, din totalul de 176 mandate, USL avea 122, ARD – 24, PPDD – 21, UDMR – 9. Numărul senatorilor şi deputaţilor a fost de 588. 5

În campania pentru alegerile parlamentare din 2012 televiziunile cu audienţă naţională nu au dedicat formate de dezbatere electorală care să genereze confruntări directe între candidaţi, doar cu câteva excepţii, şi acelea în afara tronsonului orar de maximă audienţă. Televiziunile de ştiri au păstrat, în mare măsură, formatul programelor de dezbatere din afara campaniei cu analişti şi comentatori, în care au fost invitaţi şi candidaţi la alegerile parlamentare.

Mai mult, candidaţii invitaţi în dezbateri au fost angrenaţi în subiecte legate de actualitatea politică, abordare pe care unii dintre candidaţii intervievaţi au şi criticat-o. Nemulţumirea acestora a fost că, prin astfel de strategii editoriale, candidaţilor li s-a limitat timpul de expunere a propriilor platforme şi mesaje electorale.

Conform monitorizării «Active Watch», confruntările directe între contracandidaţii din acelaşi colegiu au lipsit la televiziunile cu acoperire naţională. În opinia unuia dintre directorii canalelor de știri naţionale, confruntarea directă între candidaţii preocupaţi de problematici specifice din colegiul propriu n-ar fi fost interesantă pentru audienţa naţională a postului. Astfel că formatul de dezbatere cu lideri de partide şi moderatori/comentatori invitaţi a asigurat discuţii pe teme şi probleme naţionale, de interes general. 6

Raportul menționat concluzionează în privința comportamentului televiziunilor naționale pe durata campaniei electorale:

– Oferta editorială a televiziunilor a fost variată, dar insuficient de bine adaptată contextului electoral;

– Subiectele din viaţa politică internă au influențat structura dezbaterilor electorale şi au deturnat atenţia de la platformele şi programele electorale ale candidaţilor;

– Cele mai multe subiecte de politică internă s-au concentrat asupra relaţiei dintre preşedintele Traian Băsescu şi actualul Executiv, respectiv majoritatea parlamentară deţinută de USL;

– Dezbaterile de la televiziunile cu audienţă naţională s-au ţinut cu liderii de partid. Accesul candidaţilor mai puţin cunoscuţi a fost aproape inexistent;

– Cei mai criticaţi candidaţi în programele informative şi în dezbaterile electorale au fost candidaţii ARD şi candidaţii USL;

– Cei mai criticaţi lideri politici au fost Traian Băsescu, Elena Udrea şi Victor Ponta. 7

Studiile și analizele elaborate în jurul desfășurării campaniei electorale au evidențiat poziționarea destul de clară a celor mai importante televiziuni de știri, de la Antena 1, a cărui patron, Dan Voiculescu, a candidat din partea USL pentru un post de senator, la B1 TV, care nu a ascuns că susține Alianța România Dreaptă (ARD). 

La fel au stat lucrurile și în cazul marilor cotidiene naționale, de la «Jurnalul Național», care aparține, împreună cu «Antena 1» și «Antena 3», de grupul «Intact», la «Evenimentul Zilei», un ziar care a sprijinit deschis ARD și pe președintele Traian Băsescu.

Se poate spune că presa scrisă vasluiană era, la începutul anului 2012, la fel de clar poziționată, pe aceeași axă între USL și ccea ce însemnat ARD, de la o extremă la alta.

Cotidianul «Monitorul de Vaslui» a sprijinit continuu puterea locală, conducerea Consiliului Județean și primăriile Vaslui sau Bârlad, instituții conduse de membri de frunte ai PSD, în vreme ce a criticat constant măsurile guvernelor democrat-liberale și pe deputatul Dan Marian, președintele Organizației Județene a PDL Vaslui.

De cealaltă parte, cotidianul «Vremea Nouă» a ilustrat în modul cel mai favorabil acțiunile deputatului Dan Marian, în vreme ce a criticat constant conducerea uselistă a județului.

Campania electorală va introduce însă o „variabilă” foarte importantă: banii pe care toate cele trei cotidiene locale și-au dorit să îi obțină în urma semnării de contracte de prestări servicii de publicitate elecorală cu cât mai mulți candidați.

În cele ce urmează ne propunem că exemplificăm cum planurile pentru un câștig financiar cât mai mare în urma campaniei electorale acționează asupra politicii editoriale a unui ziar local.

Pe 27 septembrie 2012, campania electorală pentru alegerile parlamentare nu începuse, dar partidele se pregăteau de confruntare, în primul rând prin desemnarea candidaților. Este ziua în care «Vremea Nouă» titrează „Boureanu, în echipa Dan Marian-Ioan Ciupilan!”, articol în care candidatul Cristian Boreanu este prezentat în modul cel mai favorabil: „Deputatul Cristian Boureanu, unul dintre liderii naționali ai PDL, va participa la alegerile parlamentare într-un colegiu din județul Vaslui, Colegiul Deputați Huși. PDL Vaslui a început în forță perioada de pre-campanie electorală, anunțând nume importante care se vor opune candidaților USL, cei care se văd deja câștigători ai alegerilor parlamentare în judet. Ieri, deputatul Dan Marian, președintele PDL, a anunțat o candidatură surpriză în colegiul pe care-l stăpânește acum. Deputatul Cristian Boureanu, vicepreședintele PDL, va fi candidatul democrat-liberalilor pe Colegiul Deputați Huși la alegerile din data de 9 decembrie”. 8

În noiembrie 2012, știrile sau comentariile despre Cristian Boureanu îmbrăcau o cu totul altă formă: „Candidatul Boureanu scoate clăbuci portocalii la televiziunile centrale, în speranța că va reuși să arate vasluienilor marea sa importanță. Acesta a avut recent o apariție fulminantă în care s-a exprimat cu privire la fostul primar de la Duda Epureni, denumindu-l tractorist. Nu știm dacă asta s-a vrut o chestie negativă. Nu știm dacă Boureanu îi consideră pe toți vasluienii tractoriști dar știm că meseria de tractorist este, până la urmă, una onorabilă. Dar ce să-i ceri unui român născut în Zambia? Ce știe el despre tractoare?” 9 „Nu va fi deloc o confruntare ușoară, deoarece modestia și bunul simț al unui vasluian de-al nostru va trebuie să facă față tupeului urban, versatilității politice și obrăzniciei unuia din cei mai controversați parlamentari ai României, Cristian Boureanu (PDL)”. 10 Ce s-a întâmplat între cele două momente, septembrie și noiembrie 2012, a fost, așa cum este ușor de bănuit, o negociere eșuată.

În septembrie opoziția șefilor USL Vaslui față de candidatura lui Cristian Boureanu era prezentată astfel: „Dumitru Buzatu, liderul PSD Vaslui, nu a putut să se abțină, auzind de vizita deputatului Boureanu, și a avut o replică penibilă (…) Buzatu s-a făcut de râs. Alungă orice politician care nu are carnet de membru de partid la PSD! Cum era și ‘normal’, la auzul veștii că Boureanu va candida la un nou  mandat de deputat, de data aceasta pentru Huși, liderii USL nu au scăpat prilejul de a se da în stambă”. 11

În decembrie 2012 lucrurile stăteau cu totul altfel. În articolul „Ce Boureanu voia deputat de Huși!”: „Lamentările penibile ale băiatului cu muci în freză. Cu o săptămână în urmă, Cristian Boureanu zâmbea frumos prin satele din Colegiul de deputați Huși, sperând că va mai fi votat încă o dată de oamenii amărâți din zonă. Acum, când visul de a ajunge parlamentar pe meleagurile Vasluiului s-a spulberat, Boureanu plânge în fața colegilor de la București, acuzând mai mult sau mai puțin voalat măsurile pripite luate în timpul guvernării PDL, la care a pus și el umărul. Ieri, fostul deputat democrat-liberal a acuzat fosta conducere PDL pentru măsurile de austeritate luate în perioada 2009-2011, uitând să spună că a fost printre cei care au votat aceste măsuri nepopulare. Fostul parlamentar de Argeș a fost atacat în permanență de liderii USL cât timp a făcut campanie în Huși”. „Cine este acest Boureanu care împarte duminica sarmale prin orașul Huși? A mai împărțit el vreodată sarmale hușenilor, chiar nu mai are niciun pic de rușine? De când este în România, a mai împărțit vreodată sarmale în Huși? Nu, dar acuma ne ia pe toți de proști și crede că nu ne dăm seama ce urmărește”, îl acuza Dumitru Buzatu, președintele PSD Vaslui, în timpul campaniei electorale”. 12

___________________________________________________________

1 – www.beclocale2012.ro

2 – idem

3 – ibidem

4 – www.becreferendum2012.ro

5 – www.becparlamentare2012.ro

6 – Alegeri Parlamentare 2012. Raport de analiză media privind mediatizarea campaniei electorale în programele TV, Active Watch, 2013.

7 – ibidem

8 – Vremea Nouă, 27 septembrie 2012

9   – Vremea Nouă, 10 noiembrie 2012

10 – Vremea Nouă, 16 noiembrie 2012

11 – Vremea Nouă, 27 septembrie 2012

12 – Vremea Nouă, 15 decembrie 2012

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.