Județ de top

Vaslui saracie harta

Nu există un alt județ care să se regăsească în topurile economice mai mult ca Vasluiul. Orice analiză ar avea în vedere economiștii, ei vor pronunța numele județului Vaslui. Dar nu-i niciun motiv de mândrie, pentru că aceste topuri nu sunt precum cele muzicale. În domeniul economic sau cel social, există „prostul obicei” ca, prin astfel de clasamente, să fie reliefate aspectele pozitive, dar mai ales cele negative. La cele din urmă Vasluiul nu poate decât excela.

În topurile economice consacrate, cele care privesc în special situația socială a populației, de 25 de ani județul Vaslui s-a evidențiat aproape în permanență. Cu o singură condiție: acestea să privească aspectele negative sau, cu alte cuvinte, să fie întoarse pe dos. Când e vorba despre proporția șomajului sau gradul de ocupare a forței de muncă, nivelul câștigurilor salariale sau puterea de cumpărare a populației, nivelul pensiiilor sau gradul de îndatorare a populației, economiștii sau sociologii nici nu mai au nevoie de ultimele cifre: județul Vaslui este primul de la coadă, atunci când nu este „bătut” pe scurte intervale poate de Botoșani sau Teleorman.

Cel puțin în domeniul șomajului situația a intrat de multă vreme în zona curizităților exprimate prin întrebări cheie: Știați că în județul Vaslui șomajul e 11,2, în vreme ce în Timiș e de numai 1,6%? Alte curiozități de acest fel ar mai putea fi: Știați cu cât se hrănește un vasluian și cu cât un bucureștean?, Știați cât cheltuie un vasluian pe îmbrăcăminte și cât cheltuie un bucureștean?, ș.a.

În privința câștigurilor salariale, în județul Vaslui, la sfârșitul lui 2014 retibuția medie lunară ne trimitea pe locul patru de la coadă, cu 1.214 lei, depășind Maramureșul (1.213 lei), Teleormanul (1.194 lei) și Hargita (1.103 lei).

Întorcându-ne la șomaj însă, diferențele sunt, într-adevăr, uriașe: la 1 ianuarie 2015, în timp ce în Vaslui rata șomajului era de peste 11%, nu numai în București, dar și în Ilfov și zona de Vest (Arad și Timiș), aceasta era foarte redusă: 1,6-2,8%.

În acest context, nu poate fi de mirare că județul Vaslui se află pe locul 10 în topul celor care își schimbă reședința în decursul unui an. În Vaslui 6.000 de oameni își schimbă domiciliul, întrecut fiind de București (peste 18 mii) sau Prahova (peste 8 mii), cu diferența că la Vaslui nu poate fi vorba despre o mare mobilitate a forței de muncă, cum este cazul celor două zone mult mai dezvoltate.

Mărfurile nu circulă însă în județul Vaslui la fel de mult ca oamenii. La exporturi se află pe locul șase, de la coadă, bineînțeles, în vreme ce la importuri îi este asigurat ultimul loc.

Nici turiștii nu prea calcă aceste meleagurile, banii lor ajungând în alte zone. Cel puțin în 2014 numărul lor s-a ridicat la mai puțin de 100 de mii, cifră care plasează Vasluiul printre cele mai nevizitate județe, al cincilea ca nivel al lipsei de atracție.

Cu cei peste 50 de mii de salariați județul ocupă din nou un loc într-un top întors pe dos, poziția a noua. Îi deplânge însă pe giurgiuveni. În județul lor lucrează doar puțin peste 30 de mii de oameni. Cel mai mare „angajator” este Bucureștiul (aproape 900 de mii de salariați), urmat, firesc, de județele în care există cel mai mic șomaj, precum Timiș, Cluj sau Constanța.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.