Noua Propagandă: Publicitatea

Publicitate televizor

Dacă asculți radioul în mașină sau ești acasă, în fața televizorului, dacă ești pe stradă sau într-un cinematograf, dacă deschizi un ziar și chiar dacă intri într-o toaletă publică, peste tot se repede asupra ta, agresiv, de neocolit publicitatea.
Propaganda comunistă era mic copil pe lângă inventivitatea noilor metode de spălare a creierului. Noua propagandă este publicitatea, și metodele ei sunt mai subtile și mai persuasive decât tot ce a încercat dictatura ceaușistă. O parte din responsabilitatea derivei morale, spirituale și chiar economice a României (și a Occidentului, în general) se datorează, în mare măsură, publicității. Se datorează clipurilor de la televizor, spoturilor de la radio, afișelor gigantice cât un bloc cu zece etaje, broșurilor îndesate zilnic în cutiile poștale și tuturor formelor de publicitate atât de prolifice încât agresiunea lor asupra noastră este permanentă și totală. 

De douăzeci de ani, suntem sub asediul lor, ne manipulează, se joacă cu mintea noastră și, ceea ce este cel mai grav, schimbă sensul unor cuvinte ce reprezintă reperele noastre ca ființe umane. Fericirea, prietenia, frumusețea, generozitatea, sărbătoarea, sunt redefinite zilnic, în funcție de interesele comercianților. Pentru că valorile lor sunt banii, competiția și legea celui mai puternic.

De douăzeci de ani, oamenii din publicitate ne educă într-o singură direcție: contează doar ce este nou, contează doar cei bogați; tradiția și lucrurile vechi sunt depășite, oamenii săraci sunt cea mai dezgustătoare specie. Propaganda lor are un singur scop: să consumi cât mai mult, să cheltui cât mai mult. Pentru asta pun la punct adevărate campanii de șarm, îți trezesc dorințe pe care nu le-ai avut vreodată, te seduc. Eforturile oamenilor din publicitate, mai nou transformați în vedete-artiști, au ca singură muză a creativității lor transformarea populației în niște sclavi ai consumului, în dependenți de consum. Dacă se poate să uităm toate ideile în care credem și să fim doar salariați, dornici să cumpere din ce în ce mai mult, ar fi minunat!

Nu e de mirare că în ziua de astăzi, tinerii au ajuns să aprecieze mai degrabă un analfabet cu mașină scumpă sau o târfă îmbrăcată luxos. Acești tineri învață de 20 de ani că dacă vrei să fii diferit trebuie să te îmbraci de la firma X, sau dacă vrei să fii fericit și cu un zâmbet larg pe față trebuie să conduci mașina Y. Noi, oamenii maturi, știm că acestea sunt convenții. Copiii nu știu. Și copiii văd toată publicitatea din spațiul public. O iau în serios. Acestea sunt valorile cu care cresc în mod involuntar, pentru că asta li se spune cu insistență, zi de zi, în orice spațiu s-ar afla. În reclame văd mașini scumpe, văd bijuterii, văd că prietenia ține de bere, și acestea vor deveni scopurile lor în viață, reperele lor ce se vor transforma în presiune socială mai târziu. Nicio reclamă nu le explică faptul că a fi nu înseamnă a avea. Niciun banner de 10 etaje nu o să le arate vreodată că ei sunt speciali prin ceea ce gândesc, prin ceea ce simt, sau că prietenia și iubirea sunt legături profunde, bazate pe valori adevărate. Publicitatea vrea să rămâi la stadiul de copil care confundă dorința cu necesitatea, să nu stai să reflectezi, să nu fii cumpătat. Este o agresiune permanentă a spațiului public, în care chiar dacă nu vrei să vezi afișele, ești obligat și nu ai cum să ripostezi. Culmea este că o fac pe banii noștri: prețul oricărei publicități va fi adăugat în prețul produsului pe care noi îl vom cumpăra!

În general, firmele de publicitate muncesc pentru companii uriașe, multinaționale, și nu pentru companii românești. Carrefour, Kaufland, Ikea, McDonalds etc, supermarketuri sau firme care aduc marfă din import. Țăranii români nu au unde să își vândă produsele, pentru că giganții financiari aduc marfă din țări unde industrializarea agriculturii face producții uriase, fără respect față de mediu. Românii pleacă în străinătate să muncească, și pământurile României au rămas pustii, pentru că banii se fac mai repede și mai ușor cu importuri. Milioane de români nu au ce face în țară, pentru că nu se vrea o economie cu profituri mai mici, dar mai generoasă și bună cu oamenii. Profitul e mai important decât oamenii: asta cumpărați, odată cu roșiile din Spania sau merele din Australia. De ce nu scriu ziarele despre îngenuncherea României de către multinaționale? De ce nu vorbesc televiziunile despre discriminarea agricultorilor și producătorilor români, cărora li se cer taxe suplimentare de raft? Pentru că majoritatea trăiesc din publicitatea plătită de ei. În același fel închid ochii și politicienii la importurile masive și lipsa de productivitate a României. E prea mult să spunem că publicitatea atentează la libertatea presei? Nu cred: e de ajuns să privim la cazul Roșia Montana și la tăcerea presei în jurul acestui subiect, bine antifonat cu bani din publicitate.

Nu în ultimul rând, publicitatea este anticultură. Încearcă să ne facă o viață standardizată, cu câteva mărci care sunt omniprezente. Mall-urile din toată țara sunt la fel. Mall-urile din întreaga lume tind să fie la fel. Aceleași cafenele, aceleași restaurante, aceleași mărci. Ceea ce este diferit este considerat „concurență” și trebuie eliminat. Când, de fapt, într-o lume globalizată, ar trebui să încurajăm diferența, să încurajăm recursul la identitate. Cultura înseamnă diversitate, personalitate și autenticitate. Publicitatea însă nu vrea așa ceva. Vrea uniformizare.

Vrea să renunți la ceea ce este specific românesc, pentru ceea ce este plat, uniform, standard, „internațional” sau “european”. De asta avem acum Halloween și Valentines Day: ca să avem motive să cheltuim în plus pe rețete mondiale. Așa se fragilizează și se domină o societate: făcându-i pe oameni să se îndepărteze de ei înșiși, de prieteni, de familie, de orașele în care locuiesc, de fapt, de valorile care îi unesc și îi fac solidari. Dacă valorile care îi unesc pe oameni sunt doar shopping-ul și banii, societatea nu va ajunge prea departe. Acestea sunt valorile promovate de publicitate! Pentru cei care o fac, nu suntem ființe umane, suntem doar mijloacele lor de a atinge un anumit profit. Și ei încearcă din toate puterile să fim doar consumatori, scopul nostru în viață să fie shopping-ul, o mașină mereu mai puternică, mai luxoasă, vacanțele cât mai exotice, telefoanele cât mai exclusiviste. Și dacă nu ne supunem acestor noi comandamente, publicitatea știe să te facă să te simți inadaptat, rămas în urmă, un sărăntoc. Din dorința de a fi „în rândul lumii” cedezi, și în felul ăsta începe spiritul tău să se piardă, să se uniformizeze.

Reclamele te îndeamnă permanent să îți faci copilul obez în fast-food-uri sau să razi Munții Apuseni, cu natura și istoria lor, doar pentru aur și bani. Încearcă să te convingă să bei băuturile lor ca să fii natural, când, de fapt, ceea ce bei e un produs chimic; te îmbie cu produse cosmetice pentru a te face complice la siluirea feminității în șabloane, încearcă să te convingă că îți vor da aur și o viață mai bună, când, de fapt, te vor otrăvi cu cianuri. La fel de otrăvitoare ca cele care amenință Munții Apuseni.

Autor: Cătălin Manole

Loading...
loading...

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.