Presa locală, între profit și deontologie profesională

Deontologie

Potrivit Constituției României, libertatea de exprimare a opiniilor, în scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare în masă este garantată. Cenzura de orice fel este interzisă (articolul 30). 1

Dreptul presei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor (articolul 31). 2

Plecând de la aceste articole constituționale care prevăd și garantează libertatea presei, Asociația Jurnaliștilor din România a purces la elaborarea unui Cod deontologic care statuează în preambulul său: „Ziarist profesionist este persoana care are drept ocupație principală și retribuită presa, posesoare a unei cărți de presă recunoscută de una din organizațiile profesionale, respectiv orice reporter, redactor, fotoreporter, grafician de presă, secretar de redacție, șef de secție sau departament, redactor șef sau adjunct, director de publicatie, radio sau televiziune, cu o vechime minimă în presă de un an (perioadă ce reprezintă stagiul în această activitate).

În virtutea libertății de expresie, ziaristul are dreptul de a critica, argumentat, atât Puterea, cât și Opoziția, considerând drept unic criteriu de judecare a faptelor raportarea lor la legile țării și la principiile morale”. 3

Însăși acest cod deotologic la care se raportează ziariștii, așa cum se observă, prevede drepturi nu numai pentru această categorie profesională, dar și pentru cealaltă categorie, mult mai largă, cea a publicului cititor, căreia, atât Constituția României, dar și Codul deontologic al jurnalistului în forma amintită îi statuează dreptul la o informare corectă.

Același cod întărește aceste prevederi la articolul 1 în care se spune: „Ziaristul are datoria primordială de a relata adevărul, indiferent de consecințele ce le-ar putea avea asupra sa, obligație ce decurge din dreptul constituțional al publicului de a fi corect informat. Deciziile editoriale trebuie să fie întotdeauna determinate de criterii exclusiv jurnalistice”. 4 Pentru ca la articolul 3 documentul să precizeze: „Știrea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă și să nu conțină opinii personale”. 5

Așa cum s-a putut vedea din situațiile prezentate, presa locală vasluiană nu se „ține” de multe ori de principiile acestui cod deotologic.

Nu o face atunci când depășește limita dintre viața publică și cea personală a celor avuți în vedere de articolele de presă. Precum în cazul „Reginei Margot”, articol ce redă fotografiile personale ale unei persoane publice locale în care acesta, în cadrul unui bal mascat, un concurs de măști organizat de Clubul Rotary Vaslui în scop caritabil, se deghizează. 6

Exagerările, prezentările răuvoitoare, epitetele denigratoare, insulta și calomnia, fac parte, de asemenea, din repertoriul presei locale vasluiene, în spatele căreia stau dorința de a capta cu orice preț atenția publicului sau chiar interese financiare mult mai directe.

___________________________________________________________

1 – Constituția României adoptată prin referendum la 19 octombrie 2003, Editura E.P.H., București, 2003.

2 – idem.

3 – ajr.ro.

4 – idem.

5 – ibidem.

6 – Vremea nouă, 18 martie 2013.

Citește și:
Presa locală în anul electoral 2012. Studiu de caz - Județul Vaslui
Libertatea 3preseiEvoluția presei locale în context național
Între tipăritură și online
Între informare și tabloidizare
Limbaj și formulare
Între interese obiective și subiective
Poziționarea politică, o necesitate financiară
Politica și planul personal
Între profit și deontologie profesională
Libertatea condiționată a presei locale
Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.