Presa locală, între tipăritură și online

Evolutie mass media

Subiectul care a stârnit în ultimii ani discuții aprinse în presa romanească: va înghiți dezvoltarea online produsul clasic – „hârtia”? Dacă la noi analize serioase (financiare, informaționale și chiar din puctul de vedere a teorie lecturii) au apărut destul de recent, odată cu intrarea masivă în mediul informațional general al Internetului, în țările din vestul Europei problema a fost tranșată deja și numai criza economică a ultimilor ani a făcut să apară teorii radicale cum ar fi: tipăritura moare, ziarul online cu subiecte divertisment va rezista (cu referire la painea și circul din perioada de criză a Imperiului Roman) și, reversal: publicațiile media online care nu țin pasul cu informația tradițională, și aici ne referim la subiecte de presă care includ investigații jurnalistice sau, pur și simplu, știri comune, vor sucomba. Astfel, majoritatea profesioniștilor din presa europeană sunt de părere că, chiar și în perioade de criză financiară, capra și varza trebuie împăcate, adică produsul clasic, ziarul tipărit trebuie să meargă paralel cu conținut on line. 1 Reperul palpabil clasic trebuie dublat de produsul online.

Problematica discuțiilor este însă mult mai complexă. Revista «Wired», publicație a lumii internetului scria în anul 1997: „Politicienii nici măcar n-ar trebui să viseze să le vorbească cetățenilor digitali despre trecut sau prezent. Cetățenilor digitali nu le pasă despre prezent: ei vor să știe despre mâine”. 2 Apoi, într-o societate multimedia, specialiștii au mai văzut, odată cu creșterea importanței Internetului „apariția unei culture a presupunerii neverificate și a afirmației, în locul unei culture mai vechi a verificării”. 3 Numai citind numele unor capitole din aceasta carte se pot vedea direcțiile de analiza ale cărții si conținutul: „Apariția surselor anonime”, „Aici nu există paznici” sau „Cultura disputei”.

Un alt subiect pe care l-a pus în prim plan apariția jurnalismului on-line a fost stabilirea liniei de demarcație dintre informație, divertisment și educație. Aceasta a devenit mai neclară ca niciodată pentru unii analiști. S-a spus că web-ul aduce „mase mari de gunoi informațional” și că „strâmbă mințile tinere”. De fapt, Internetul a „pățit” exact același lucru ca și romanele cavalerești cu secole în urmă, când acestea erau considerate „liturghiile diavolului”, sau ca atunci când a apărut televiziunea. Un studiu destul de celebru, de la mijlocul secolului XX, despre televiziune, realizat de Dennis Merrill, se intitulează «Patru argumente pentru eliminarea televiziunii». Chiar în zilele noastre, unii istorici se tem că Internetul va submina toate formele de „autoritate” și că afectează negativ comportamentele și pune în pericol siguranța individuală și colectivă – vezi nenumăratele crime sau violuri care au avut drept punct de plecare o simplă discuție „pe chat”.

În tot acest timp, jurnalismul on-line își trăiește nestingerit parcursul ascendent în mediul informațional sub mai multe forme. Spre exemplu, la mijlocul anilor 2000 în Marea Britanie a apărut un tip de jurnalism care se adresează exclusiv vizualului, fiind botezat „jurnalism vizual”. 4 Astfel, de la web design la grafică pe computer, domeniul vizual al jurnalismului a fost considerat relevant, iar un număr mare de lucrări urmăresc în prezent designul în presa scrisă și cel al comunicării televizuale dintr-o perspectivă profesională.

Sub sloganul „Nu există fapte, ci doar interpretări”, www.visualjurnalism.com a fost înființat ca un site-resursă european, pentru a discuta aspectele vizuale ale știrilor. A fost înființat și un grup numit Visual Journalism de către Royal Photographic Society care include, așa cum se menționează chiar pe site, „seriale de televiziune și filme documentare, în plus față de ziare, reviste și cărți, iar acum, desigur, și de Internet”, sublinind ironic, rolul important al Internetului printre mijloacele de comunicare.

Un alt concept inedit lansat tot în Occident și preluat în diverse forme și în Romania este „jurnalismul cetățenesc”, considerat de specialiști interesant și ușor de exploatat de către ziarele locale. Aceasta presupune ca cetățenii să transmită ziarului respectiv sau postului de radio evenimente care se petrec în imediata lor vecinătate, pe strada lor, cum ar veni. Exemplu: emisiunea «Drum cu prioritate» al postului de Radio «Europa FM» , unde poți să intri în direct și să raportezi locațiile radarelor, diferite ambuteiaje, accidente grave. Internetul poate asigura acestui tip de jurnalism interactivitate și efect imediat. Un efect benefic pentru ziarul online este susținerea brandului și păstrarea atenției cititorilor asupra publicației. „Cititorii, considerați în ansamblu, știu mai mult decat știm noi”, spunea Dan Gillmor încă din 2003, văzând în aceasta mai mult o oportunitate decât o amenințare. 5

Majoritarea specialiștilor concluzionează că editorul de presă clasică trebuie să încerce să renunțe la definiția tradițională de editor și trebuie să accepte să devină „furnizor de conținut”, inclusiv online. Se motivează această direcție în principal prin faptul că generațiile tinere caută și un alt mod de informare, mult mai facil, mai direct, mai interacționist.

În timp, au fost formulate câteva argumente cu valoare de principii care jalonează jurnalismul online: a) prezintă aventaje economice și ecologice; b) informațiile din mediul online sunt mai eficiente și complexe decât cele de pe „hârtie” deoarece pot conține fișiere audio sau video și nu sunt limitate de spațiu; c) informațiile online pot fi stocate mai repede, mai ușor, nu necesită spațiu fizic, ci doar un calculator sau alt obiect de stocare a informației virtuale; d) jurnalismul online funcționeză non-stop, fără un termen limită pentru publicarea unui articol; e) articolele pot fi modificate, corectate. Specialiștii de la noi sunt de părere, în general,  că jurnalismul online ca profesie și ca mod de difuzare a informațiilor se dezvoltă rapid, dar sigur în România. În anii următori, utilizatorii nu vor fi doar mult mai numeroși, dar și mai pretențioși în ce privește site-urile românesti de presă online și nu numai. În același timp, nu numai că va crește numărul jurnaliștilor online, dar aceștia vor fi învățat să folosească la adevăratul potențial resursele „Netului” pentru a oferi informație de calitate și elemente care să adauge valoare acestei informații, astfel încât să îi diferențieze de concurență. Cu toate acestea, în acest moment majoritatea conținutului site-urilor ziarelor din Romania este încă la nivelul a ceea ce specialiștii numesc „shovelware”, adică articolele care apar într-un format tradițional (pe hârtie) sunt pur și simplu copiate în versiunea online, cu alte cuvinte conținutul unui ziar, spre exemplu, este încarcat „cu lopata” în pagina de Web. Cu alte cuvinte, încă nu se poate vorbi de un consens asupra accepțiunii de jurnalism online la nivel global, despre un jurnalism electronic universal, cu acte în regulă, practicat și perceput la fel în orice colț al lumii. În România, cu atât mai mult, adaptarea la această nouă față a jurnalismului pare să se instaleze mai greu. Pentru că nu e suficient să ai un website sau un format electronic al ediției print. Jurnalismul online implică mai mult decât atât. E nevoie de adaptarea jurnaliștilor la nevoile celor care consumă presa online.

Iată cum au înțeles să se comporte două publicații locale din Vaslui față de problematica jurnalismului online și a provocărilor financiare și informaționale pe care acesta le aduce.

2. Studii de caz

2.1. «Obiectiv de Vaslui»: segmentul online ca o sursă imediată de venituri

În primul rând, trebuie spus că publicația respectivă și-a sacrificat o bună parte din cititorii săi de pe internet, folosind o metodă finaciară… online. Înainte de a analiza exemplul respectiv trebuie amintit că «Obiectiv de Vaslui» este o publicație „de tradiție” din Vaslui apărută în prima decadă a anilor 90’, care s-a impus pe piață prin numărul mare de abonați la produsul clasic, ziarul tipărit. În cauză și numărul de cititori pe internet a crescut semnificativ, în decursul anilor ziarul publicând în paginile sale diferite statistici care arătau locul fruntaș la numărul de cititori online, cât și la vânzările tipăriturii. În acest sens, menționăm sintagma care apare pe prima pagină a fiecărui număr: „22.000 de cititori zilnic”, sub care se află poziționată pentru întărirea mesajului sigla Biroului Român de Audit al Tirajelor. Nu ne îndoim de acest adevăr, cel mai probabil, ziarul având o perioadă în care se mândrea cu  22.000 de cititori zilnic, acest fapt fiind păstrat pe prima pagină, încercandu-se (evident, tot pe considerente financiare) „rețeta” ziarelor mari, vezi «New York Times», sau «El Pais», care își actualizează datele statistice cu consecvență și publică exact numărul de cititori pe care l-au avut în ultimul timp.

Un alt fapt important este legat de aspectul și funcționalitatea site-ului ziarului. Pagina electronică a publicației respective este una realizată după tipologia celor de la începutul anilor 2000, cu două articole de fond imediat sub numele publicației, după care știrile sunt casetate câte două pe rând, unele sub altele. Deci un format mai mult „blogger”, fără casetări multiple, fără știri „în bandă”, fără pretenții mari în ce privește designul, unde predomină două culori: alb și roșu.

Un alt element important este că, în condițiile în care la Vaslui alte ziare au dat importanță semnificativă segmentului online, lăsând cititorii să comenteze știrile în ediția electronică a ziarului neîngrădiți de moderatori, «Obiectiv de Vaslui» a adoptat varianta „filtrului”, comentariile find „puse în coadă, așteptând autentificarea lor de către unul din moderatori” așa cum se menționează pe site. 6

Mai mult, postarea unui comentariu pe acest site necesită din partea cititorului mai multe acțiuni „descurajante” și care cereau din partea persoanei un efort suplimentar de voință: tastarea unui cod pentru disocierea de mesajele spam, o serie de informații pentru opțiunile de filtrare – total inutile pentru cititorul care vrea pur și simplu să comenteze nefiind interesat de activitatea zilnică a moderatorilor, apoi bombardarea cu informații despre aspectul viitorului comentariu („Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri. Liniile și paragrafele sunt rupte automat. Cuvintele filtrate vor fi înlocuite cu versiunea filtrată” 7). Toate acestea constituie bariere care descurajează și cel mai fidel cititor. Treptat, numărul de comentarii a scăzut, cititorii orientându-se spre alte publicații unde totul era mult mai facil. Alte publicații au sesizat „breșa” pe care o crea concurența și au marșat pe acest segment facilitând postarea cât mai ușoară a comentariilor și publicând în paralel statistici care arătau numărul mare de cititori captați pe segmentul online, statistici care au apărut și în ediția scrisă a ziarelor resptective, pentru întărirea informației.

Cu toate acestea, politica managerială a ziarului «Obiectiv de Vaslui» a continuat să fie în detrimentul segmentului online, cel mai probabil, conducerea dorind să schimbe pierderea masivă a acestora într-un câștig financiar. Astfel, odată cu criza financiară, politica ziarului a fost schimbată, managerul considerând că „sacrificarea” unui segment mare de cititori online (atâția cât mai rămăseseră) prin impunerea unor tarife online nu îi va afecta situația financiară, nici brandul, din contra a întrevăzut un câștig financiar. A fost introdusă astfel plata online, cititorii fiind rugați să-și facă abonament online cu „user și parolă”, dacă doresc să citească articolele, pe site fiind publicate doar titlurile materialelor de presă și una sau două propoziții de la începutul articolului, „cârlige” pentru captarea cititorului. A fost introdusă și varianta cu plata anunțurilor de mică publicitate prin sms.

În replică, alte ziare concurente cum ar fi «Vremea Nouă» sau «Informatorul Moldovei» din Vaslui au început să publice constant numărul de cititori aflat tot timpul în creștere și să sublinieze faptul că pe site-urile lor lor se poate posta fără îngrădiri sau chiar se pot da anunțuri online gratuite. Exemplul ziarului «Obiectiv de Vaslui» este cel al managementului, care, orientat exclusiv spre partea finaciară a afacerii de presă, are încredere în produsul clasic, tipăritura, fiind dispus să sacrifice orice altă realizare jurnalistică câștigată poate în ani de muncă și care nu aduce nimic financiar, pentru o opțiune care îți îngroapă brandul și renumele, dar care aduce „ceva în buzunar”.

2.2. «Vremea Nouă» Vaslui: echilibru între online și tipăritură

La polul opus stă politica managerială a ziarului vasluian «Vremea Nouă». Această publicație este fostul ziar local «Adevărul de Vaslui», sucombat după ce omul de afaceri Dinu Patriciu a câștigat, la începutul anului 2008, în instanță, brandul «Adevărul», demonstrând că «Adevărul de București» a fost primul ziar înregistrat cu acest nume, și nu publicația de la Vaslui. Managerul publicației locale vasluiene a trebuit să se orienteze rapid și să găsească o formulă prin care publicația lui să supraviețuiască. A reușit să obțină numele unui fost ziar comunist din perioada interbelică, «Vremea Nouă», ziar al propagandei locale comuniste care și-a încetat activitatea undeva la mijlocul anilor 80’.

În situația dată, o orientare spre atragerea a câtor mai mulți abonați la ediția scrisă era un obiectiv important, dar unul pe termen lung, care trebuia ajutat prin alte mecanisme care păreau la prima vedere că nu au nicio șansă, dar care s-au dovedit instrumente esențiale în succesul online și al produsului clasic, ziarul tipărit: atragerea cititorilor online, mai ales a tinerilor printr-un design modern și facil, discount-uri la anunțuri de mică și mare publicitate, pagini pamflet la sfarșitul fiecărei săptămani în care alte publicații erau subtil discreditate, reclamă care șochează (spre exemplu instalarea unui banner de câțiva metri lățime și lungime pe peretele unei clădiri din centrul orașului în care teroristul Osama bin Laden și președintele Barack Obama citesc ziarul «Vremea Nouă» și unde se specifică discount-urile la unele servicii ale ziarului, acestea fiind o… „teroare a concureței”) și, nu în ultimul rând, orientarea politicii editoriale spre divertisment și senzațional sau investigații jurnalistice la limita legalului clădite pe multe informații venite „pe surse”.

Formatul ziarului tipărit a fost mult redus, spre formatul ziarului tabloid, cu o calitate a hârtiei superioară celorlate publicații. Ca și design, ediția tipărită a adoptat pe cel al ziarului britanic «The Sun». Pe de altă parte, conducerea ziarului a acordat o atenție deosebită segmentului online, abordând formatul unui site atractiv și facil de uzitat pentru cititori, după modelul ediției electronice a ziarului «New York Times» cu câteva ajustări în ce privește segmentarea informației. Pe lângă știrile locale, a încorporat și știri regionale sau naționale. Chiar și în momentul de față, cititorii pot comenta nelimitat pe site, site-ul generând automat un user al cărui profil poate fi editat: nume sau porecla, locație, poza de profil, avatare, emoticoane amuzante, etc. În plus, cititorii pot vota materialele de pe site și chiar și comentariile altor cititori.

___________________________________________________________

1 – Silviu Ispas, «O strategie de success» în «Ghidul managerului de presă», Editura Humanitas, 2007.

2 – Asa Briggs, Peter Burke, «Mass-Media. O istorie socială», Editura Polirom, 2005.

3 – David Halberstam, în introducere la Bill Kovach &Tom Rosentiel, Warp Speed, A Century Foundation Book, 1999.

4 – Barbie Zelizer, «Despre jurnalism la modul serios», Editura Polirom, 2007.

5 – Gillmore, «We media», în Columbia Journalism Review, ian/feb 2003

6 – www.obiectivdevaslui.ro

7 – idem

Citește și:
Presa locală în anul electoral 2012. Studiu de caz - Județul Vaslui
Libertatea preseiEvoluția presei locale în context național
Între tipăritură și online
Între informare și tabloidizare
Limbaj și formulare
Între interese obiective și subiective
Poziționarea politică, o necesitate financiară
Politica și planul personal
Între profit și deontologie profesion
Libertatea condiționată a presei locale
Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.