Vasluieni celebri, dar necunoscuți

Maria Raducanu Ion Barladeanu

Un mare artist născut din gunoaie

Plecat din Zorleni la 20 de ani pentru a fi gropar, docher, hamal în port și om al străzii, Ion Bârlădeanu a ajuns astăzi un artist plastic recunoscut specializat în colaje pop art, cu expoziție zilele acestea în Centrul Vechi al Capitalei.

Într-unul dintre numerele trecute vorbeam despre Maria Răducanu, o mare voce pe scenele lumii, născută în Huși, dar despre care vasluienii nu auziseră încă. Astăzi este rândul lui Ion Bârlădeanu, vasluianul născut în Zorleni și plecat la 20 de ani de acasă pentru a ajunge un mare artist plastic specializat în colaje pop art.

Hușeanca Maria Răducanu interpretează piese din folclorul tradițional românesc, romanțe interbelice, fado, tango, litanii rusești, într-o adaptare originală, cu elemente de jazz, improvizație și sound contemporan impresionând prin vocea sa. Ion Bârlădeanu a trăit în București ca om al străzii pentru a ajunge azi un mare artist al lumii.

Zilele acestea are o mare expoziție în Centrul Vechi al Capitalei, împreună cu regizoarea Carmen Lidia Vidu, «București. O lume de Ion Bârlădeanu și Carmen Lidia Vidu». O expoziție stradală care va conține un colaj stradal de mari dimensiuni care cuprinde o selecție de 30 de colaje pe tematică urbană ale lui Ion Bârlădeanu și un scurtmetraj regizar de Carmen Lidia Vidu despre Bucureștiul lui Nea Ion. Evenimentul face parte din proiectul «București. Memoria. Explorarea. Imaginea Orașului», care lansează candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Vasluianul care își aduce astfel aportul la acest demers a plecat la 20 de ani din comuna natală Zorleni pentru a fi gropar, docher, hamal în port la Tulcea și „scriitor“ de cruci. Locuia într-o ghenă de gunoi înainte de ajunge un artist recunoscut. Astăzi, întreaga mass-media vorbește despre el, puțini știu însă că este vasluian.

„Un spirit liber”, „o existență contrariantă”

„Există un mit fascinant al omului aflat la marginea societății care duce o existență dincolo de convenții sau conforturi burgheze”, spune curatorul  Dan Popescu despre Ion Bârlădeanu. „Fiecare societate  are nevoie de acești oameni care trăiesc atât înăuntrul unei societăți, cât și în afara ei. Ei sunt creatorii discursului critic, ironiștii, cinicii, libertinii sau nebunii care pun bazele filosofice ale civilizației occidentale. Filosofia occidentală abundă în exemple: Socrate, Antistene, Diogene cinicul, Montaigne, Rousseau sau Nietzsche sunt momente de acest tip. Ei sunt acele spirite libere care fac cu putință discursul coroziv într-o societate deschisă. Acest discurs acid produce autoreglări sociale foarte importante și tot ceea ce înseamnă moment în istoria gândirii libere europene are legătură mai mult sau mai puțin cu un episod din această galerie a oamenilor ce refuză să joace după regulile canonice de la un moment dat și duc o existență contrariantă, fie chestionează statu-quo-ul. Ion Bârlădeanu a avut o existență de acest tip. Este născut în 1946 și timp de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un “cetățean onorabil”. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douăzeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, județul Vaslui) și începe să muncească la stuf în Tulcea, apoi docher în Constanța. În București este, pe rând, gropar, tăietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 trăiește din resurse marginale, ocupându-se ca freelancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe Strada Moșilor și face mici servicii locatarilor din imprejurimi. Nu-și întemeiază o familie și nu se mai angajează. Toți acești ani Ion Bârlădeanu își întreține însă un proiect artistic pe care îl arată “doar câtorva oameni deștepți”. Prin existența lui, Ion Bârlădeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste și a făcut o serie de colaje unice. Le face cu intenția de a face filme. Pornește de la un talent nativ de desenator și, dorindu-și să regizeze sau să joace în filme, creează o lume imaginară proto-pop ce este cu douăzeci de ani înaintea unei receptări românești, deoarece stilistica pop este o realitate post-decembristă în România, o consecință directă a societății de consum. El creează cu resurse minimale o fotogramă cinematică care spune de fiecare dată o poveste completă. Toate colajele sale sunt un hibrid foarte special de artă pop hibridată de un filon suprarealist – dada. Și totul cu un flavor de melancolie de gulag comunist în care lumea filmului și a cea brandurilor păreau singurele toposuri posibile ale libertății”.

„Un proiect care aduce omagiu vocii umane”

Maria Răducanu duce muzica românească pe marile scene ale lumii, dar puţini ştiu că s-a născut la Huşi.

„În cadrul unei interpretări de excepţie, o voce românească într-un proiect care aduce omagiu vocii umane, forţei şi poeziei ei atotstăpânitoare”, astfel a fost prezentat concertul de etno-jazz susţinut de Maria Răducanu Quartet în cadrul Festivalului Israel, pe 10 iunie, la Complexul «HaTahana HaRishona» din Ierusalim. Concertul a fost organizat cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Tel Aviv.
Maria Răducanu Quartet a interpretat piese din folclorul tradiţional românesc, romanţe interbelice, fado, tango, litanii ruseşti, într-o interpretare originală, cu elemente de jazz, improvizaţie şi sound contemporan. Trupa este formată din: Maria Răducanu – vocal, Chris Dahlgren – bass, Niko Meinhold – pian şi Michael Griener – percuţie, adică o voce românească, un pianist din Hanovra, un contrabasist din New York şi un percuţionist din Nurnberg. Repertoriul este extrem de divers, folclorul vechi românesc, melosul balcanic şi romanţa rusă întâlnindu-se cu fado-ul şi baladele celtice.
Vocea românească este născută la Huşi, pe 3 noiembrie 1967. Maria Răducanu a urmat studii de vioară, chitară şi de filologie la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi şi Universitatea Bucureşti. Între 1984-1993, ia parte la majoritatea festivalurilor şi concursurilor naţionale de jazz, în calitate de compozitoare şi de interpretă. Din anul 2000, devine o prezenţă constantă a concertelor din cluburile bucureştene, impunându-se ca o prezenţă artistică de valoare.
În ultimii ani, a lansat opt albume, dintre care «Pe vale» şi «Lumini» au fost premiate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A concertat în SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Albania, Elveţia, Polonia, Cehoslovacia, Italia şi Luxemburg. A colaborat cu nume mari din jazzul autohton, precum Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Eugen Nichiteanu, Sorin Terinte, Puiu Pascu etc, şi cu personalităţi ale jazzului mondial, ca Maurice de Martin, Jan Roder şi Michael Griener, din Germania, Marc Ribot, Chris Dahlgren, Ben Abarbanel-Wolff şi Travis DiRuzza, din SUA, Siegfried Kessler şi Malo Vallois, din Franţa, Krister Jonsson, din Suedia.
În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avangardă John Zorn, Maria Răducanu a înregistrat albumul «Ziori», alături de chitaristul jazz Marc Ribot.
Maria Răducanu este renumită pentru interpretările pieselor Mariei Tănase şi ale altor melodii din folclorul românesc.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.