Pre-precampania electorală

Vot for meÎn octombrie 2015 mai sunt câteva luni bune până intrăm în campania electorală propriu-zisă pentru alegerile locale, pentru ca apoi să intrăm în cea pentru cele generale. Prin urmare, acum se cheamă că suntem în perioada de „pre-campanie electorală”, care este expresia ce desemnează la români perioada de dinainte de campania electorală. De fapt, s-ar putea spune că ne aflăm într-o „pre-precampanie” electorală, vremea în care se fac jocurile în partide pentru desemnarea candidaturilor individuale sau pe liste, iar aceste personaje încep deja să se coafeze și fardeze pregătindu-se pentru precampania electorală în care cocotele cochete vor ieși deja pe bulevard pentru a se vinde cât mai bine.

Într-o formă atât de clară, deși este specific ”democratică”, „pre-campania” electorală nu există decât la români. Este o expresie relativ recentă, cu toate că vine din tradiția și înclinația tradițională a poporului român spre trăncăneală superficială și leorbăială zgomotoasă.

În afară de campania electorală propriu-zisă, timpul politic (pentru că există și așa ceva, de ce nu?!) mai cuprinde „campania pre-electorală”, „campania prea-preelectorală”, pentru opoziție, și campania anti-electorală, pentru putere.

„Campania prea-preelectorală” vine pentru opoziție imediat ce a devenit ceea ce este, adică opoziție. De a doua zi după ce partidul sau alianța adversă a luat puterea, opoziția are datoria, față de ea însăși, să spună „Nu!”. La tot ceea ce face puterea, opoziția zice că nu e bine pentru ca, la sfârșitul guvernării, să poată spune: „V-am spus noi! Uite de aia nu e bine: puterea nu ne-a ascultat. Noi știm să guvernăm, ăștilalți nu!”.

Pentru putere, după alegeri vine perioada antielectorală, în care partidul sau alianța de la putere spune că nu e chiar așa. Puterea se dezice parțial sau total, mai deschis sau mai puțin fățiș, de promisiunile făcute în campanie. Publicului larg i se vor face niște ”precizări”, niște ”nuanțări” la promisiunile anterioare, absolut necesare, de altfel. Electoratului i se va explica cât este de greu datorită ”moștenirilor” lăsate de ceilalți, cei răi… Colegilor mai naivi, adică mai puțin politicieni, li se va spune de-a dreptul: „Ei, hai, domnule, eram în campanie. Ce dracu?!”

Jocul stupid continuă la nesfârșit, atâta vreme cât sunt prezente condițiile favorizante: o masă amorfă de ignoranți, atrași permanent spre evenimențial și derizoriu, astfel încât să fie permanent predispuși să piardă din vedere și ansambul și esențialul, incapabili de o gândire profundă care să integreze întreaga fenomenologie politică, lipsită de memorie istorică și socială și, mai ales și înainte de toate, divizată corespunzător prin efectele mediei după o diversitate de curente, inclusiv politice.

Până una și alta, pregătirile pentru alegeri au intrat deja în linie dreaptă cu un an înainte. Și este cât se poate de firesc să fie așa în România, pentru că aici principala preocupare a partidelor și personajelor care le populează nu este alta decât aceea de a „se candida” și a „se alege”. Iar lucru acesta se vede cât se poate de clar tocmai din existanța acestor „pre-precampanii electorale” și „pre-campanii” electorale.

Un alt lucru este la fel de străveziu: un candidat care a făcat ceva în cei trei ani, care are de raportat împliniri legislative sau administrative, sau o personalitate cu o activitate prodigioasă, va fi destul de preocupat să continue ce a început sau la ce lucrează pentru a se putea angrena atât de timpurie într-o fezandare electorală. El nu va putea decât spera, pe bună dreptate, că, atunci când va veni momentul, electoratul nu va avea încotro decât să-i recunoască meritele și să-i încredințeze locul cuvenit. Dar nu prea este cazul, nu-i așa?

Citește și:
Politician privilegiiCum „s-au candidat” și „s-au ales”
Dacă ai în vedere astăzi ce presupune o candidatură nu 
poți folosi o altă expresie decât „s-a candidat”. 
Candidații au trebuit să depună într-un cont o sumă. 
Prevederea are, fără îndoială, o valoare de principiu, 
pentru că suma nu este atât de importantă, mai ales la 
acest nivel. Care este principiul? Acela că participarea intră în zona 
afacerilor personale, că depunătorul „se candidează”...
Loading...
loading...

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.