Paradoxuri americane

3
346

Papa Francisc Manhattan New YorkCa o ”sfântă” ironie (însă extrem de grăitoare pentru realitatea economică și socială, dar mai ales pentru propaganada americană), înainte ca Papa Francisc să ajungă la New York, în septembrie 2015, pentru a vorbi în fața Adunării Generale a ONU despre justiție socială, autoritățile au curățat perimetru de oamenii străzii. Apoi Papa a vorbit în fața lumii și i-a îndemnat pe oameni să-i ajute pe cei mai marginalizați dintre ei…

„Excluderea economică şi socială înseamnă o negare completă a fraternităţii dintre oameni şi o ofensă gravă adusă drepturilor omului şi mediului” – Papa Francisc.

„Să-l f..”, a spus unul dintre foştii locuitori ai unei tabere tocmai demolate, referindu-se la Papă. „El nu stă aici. Noi stăm aici. Cum mă poate muta pentru cineva care vine aici câteva ore? Doar pentru că suntem o subcultură nu înseamnă că nu existăm. Aici nu sunt romano-catolici. Să meargă în Washington Heights sau undeva unde sunt romano-catolici. Aici e Harlem”.

„Cei mai săraci suferă cel mai mult din cauza acestor ofense, din trei motive serioase: sunt izgoniţi de societate, sunt obligaţi să trăiască din ce se aruncă şi suferă pe nedrept de pe urma abuzării mediului. Fac parte din ‘cultura risipei’ care se răspândeşte şi se dezvoltă discret astăzi” – Papa Francisc.

„Ne-au dat pur şi simplu afară. Ne-au zis: ‘O să vină oameni importanţi’. Ne-au zis că dacă nu ne mutăm, o să ne dea amendă sau o să ne închidă şi că ei nu vor să ne închidă”, a spus un alt evacuat.

New York politie oameni ai straziiÎn zilele de dinaintea sosirii Papei Francisc în New York, în apropierea locurilor pe care urma să le viziteze, administraţia oraşului a demolat adăposturile improvizate ale oamenilor străzii şi a instalat ţepuşe metalice în zonele în care obișnuiții „homeless” se adăposteau. De exemplu, în East Harlem, la 13 blocuri distanţă de o şcoală pe care era programat să o viziteze Papa, poliţia a dărâmat o tabără care a găzduit zeci de oameni pe tot timpul veriii.

„Sunt 170 de lideri mondiali care vor intra la Naţiunile Unite, aşa că s-ar cuveni să facem o curăţenie” – comisarul Bill Bratton de la NYPD. „Nu îmi cer nicio scuză pentru curăţarea oraşului”.

Numărul persoanelor fără adăpost a crescut foarte mult în 2015, unul dintre motivele principale fiind tăierile bugetare din cadrul unui program ce punea la dispoziţie locuinţe ieftine. În 2014, 116.000 de persoane şi-au căutat un refugiu prin adăposturile oraşului.

În țara în care 1% din populație deține peste 40% din avere, dacă administrația orașului sau a țării ar fi avut vreo considerație pentru cuvintele Papei ar trebui să le ofere oamenilor străzii locuințe, și nu să-i dea la o parte pentru a nu fi văzuți. Însă realitățile propagandistice americane, cele ale prosperității, oportunităților și „visului american”, cu care este îndopat și publicul românesc, nu se pot lăsa mișcate de un asemenea inconvenient precum existența acestor oamenii, chiar dacă ei sunt zeci de mii. Așa că indezirabilii au fost dați la o parte, iar Papa a fost primit „ca un star”, așa cum a relatat întreaga mass-media.

De regulă, oamenii ajung în stradă din cauza evacuărilor, a supraaglomerării unor locuinţe, a violenţei domestice, a pierderii locurilor de muncă sau a condiţiilor de locuire periculoase.

New York, orașul bogaților dintre săraci

New YorkOrașul New York este împărțit în două. De o parte trăiesc bogătașii, iar de cealaltă o armată de oameni obișnuiți, care supraviețuiește din ce în ce mai greu. Însă acești oameni săraci, pe cât sunt de mulți, pe atât sunt de puțin vizibili. Ei stau la periferia orașului și sunt mână de lucru atunci când elita economică are nevoie de ei. Atunci când nu se întâmplă acest lucru pot ajunge în cele mai disperate stări.

Între timp, autoritățile și comentatoriii găsesc explicații conjuncturale atunci când sunt obligați să se oprească asupra fenomenului, fără a pune în discuție sistemul în sine, care a făcut posibilă întreaga situație.

„Politica lui Bloomberg (fost primar al orașului – n.) de eradicare a flagelului sărăciei a fost catastrofală”, spune un reprezentant al «Coaliției Oamenilor fără adapost». „În mandatul său de 12 ani s-a atins un nou reord. Niciodată nu au fost atât de mulți oameni fără adăpost în New York”.
În 12 ani, numărul oamenilor fără adăpost a crescut cu 65%. Mai mult de 51.000 de oameni caută zilnic un loc unde să înnopteze, în instituțiile sociale. 21.000 dintre ei sunt copii. „Este dureros că multe familii cu copii constituie mare parte a oamenilor fără adăpost în New York”, adaugă reprezentantul organizației umanitare.
Problemele de aici sunt tipice și pentru alte metropole ale SUA: inechitate socială, chirii extrem de mari și o minoritate cu bani care ține în mâinile sale înteraga economie și controlează politica. De cealaltă parte, armate de săraci, care încearcă să supraviețuiască.
„La sfârșitul anilor ’70, orașul era aproape de faliment, infracționalitatea explodase, oriunde vedeai ghetouri și case părăsite” – Sam Roberts, reporter la New York Times. De atunci orașul a fost condus prin diferite forme neoliberale: s-au alocat tot mai puțini bani pentru ajutoarele sociale, în vreme ce firmele mari au primit stimulente financiare tot mai mari.

Nu s-a încercat niciodată eradicarea sărăciei, pentru că în SUA chiar și în cultura maselor (fabricată prin media) omul sărac este văzut ca o persoană detestabilă care nu s-a străduit destul pentru a-și realiza „visul”, astfel încât își merită soarta. În ciuda oricăror condiții care i-au făcut posibil destinul nefast, publicul american a fost instruit să accepte existența oamenilor străzii fără să-și pună mari întrebări, cu fatalism. La fel cum acceptă distribuirea celei mai mari părți din bogăția țării către o elită extrem de subțire, ca o fatalitate și o consecință inevitabilă a funcționării unui sistem în care își poate păstra visul, „visul american”, că într-o zi s-ar putea afla între această elită.

Aproape 46% dintre cei aproape 8,3 milioane de oameni care trăiesc în New York se află la limita sărăciei.

„Nu oricine își poate permite să trăiască în New York” – jurnalistul Sam Roberts. „Conform datelor statistice locale, aproape 46% dintre new-yorkezi trăiesc la limita sărăciei, cifre care nu prea l-au interesat pe Bloomberg”.
O familie cu doi copii care dispune anual de mai puțin de 23.000 dolari brut este considerată săracă. În același timp, chiria lunară pentru o locuință cu trei camere minuscule în cartierele mai frumoase ale orașului costă 2.000 dolari. În timp ce în alte părți ale SUA o familie cu un venit lunar de 100.000 dolari este considerată de clasă înaltă, în New York acești bani îți permit să fii încadrat în clasa medie, din cauză că resursele necesare traiului sunt foarte scumpe.
În timpul mandatului de 12 ani al republicanului Bloomberg, în vreme ce numărul celor fără casă creștea, au fost construite peste 200.000 de noi locuințe, însă puține dintre ele sunt pentru buzunarul oamenilor obișnuiți. „Aproape toate casele au ca țintă segmentul de lux al populației” – Sam Roberts. New York-ul însuși s-a transformat într-un produs de lux, atrăgător doar pentru miliardari. Niciunde nu trăiesc atât de mulți bogați.

În acest context, a devenit firesc ca, dintre cele două mari ”opțiuni” pe care le au americanii, și în New York să câștige cea populistă, care promite schimbarea acestei stări de lucruri ascunsă publicului larg, sub strălucirea marelui New York. A venit rândul democratului Bill de Blasio în fruntea orașului.

„Fără o schimbare radicală în administrație, fără o politică economică nouă, care să lupte împotriva inechității sociale și să ridice de jos clasa medie, New York se va transforma îtr-un oraș al bogaților” – Bill de Blasio în timpul campaniei electorale.

„Secretul rușinos al New York-ului”

Copii saracie New YorkAșa și-au intitulat cei din media știrea de la mijlocul anului 2011, pentru că, într-adevăr, astfel de informații despre Orașul Luminilor sunt rare. S-a spus că în orașul american cu cea mai mare concentrație de milionari, un copil se naște în sărăcie la fiecare 17 minute. S-a comentat că aceasta este realitatea dură a unui sistem care refuză să taie din privilegiile bogaților, încercând să reducă deficitul național pe spatele săracilor.

Deci a fost vorba despre o altă realitate din Orașul Luminilor, Big Apple sau „orașul tuturor posibilităților”: 400.000 de new york-ezi, dintre care 118.000 de copii, trăiau în 2011 într-o sărăcie lucie și nu puteau să-și permită nici măcar o masă pe zi.

„Foametea, bineînțeles, nu este o problemă nouă a marelui oraș. A fost și continuă să fie cea mai mare rușine a New York-ului. Este un fenomen atât de comun și vechi încât cozile formate în fața cantinelor sociale au devenit parte integrantă din piesaj, la fel ca Statuia Libertății sau Empire State Building”, s-a auzit atunci la Pro TV.

Raportul Children’s Defense Fund, «The State of America’s Children 2011», arăta că acest fenomen nu caracterizează numai New York-ul, ci întreaga societate americană: „Unul din cinci copii este sărac, în condițiile în care natalitatea în țara noastră este mică. La fiecare 32 de secunde, un alt copil se naște în sărăcie”.

Cu toate acestea, planul bugetar adoptat în iunie 2015 a redus cu 5,2 miliarde de dolari bugetul alocat programelor sociale de prevenire a foametei.

Bogații din New York trăiesc cu 11 ani mai mult decât săracii

Strada Brownsville New YorkInegalitatea extremă a orașului atât de reprezentativ pentru întregul sistem capitalist rezultă și din faptul că locuitorii unei zone foarte sărace din Brooklyn trăiesc în medie cu 11 ani mai puțin decât cei care locuiesc aproape de Wall Street, potrivit unor date publicate la sfârșitul lui 2015.

În cartierul sărac Brownsville din Brooklyn, a cărei populație este formată în proporție de 76% din afroamericani, speranța de viață este de 74,1 ani, una dintre cele mai scăzute din New York.

Prin comparație, speranța de viața în districtul financiar Manhattan este 85,4 ani, cea mai mare din oraș.

A fost pentru prima dată după 2006 când aceste statistici sunt actualizate, ele detaliind inclusiv rata obezității, bolile respiratorii, diabetul, obiceiurile alimentare, consumul de alcool, fumatul, drogurile, nașterile premature dar, de asemenea, și poluarea, veniturile, condițiile de locuit și rata violenței.

„Problemele de sănătate tind să se concentreze în sectoare unde trăiesc oameni de culoare și unde mulți locuitori trăiesc în sărăcie” – dr. Mary Bassett, comisar la Departamentul Sănătății din New York. „Este nedrept și evitabil”.

Brownsville New YorkÎn Brownsville (86.377 locuitori), 28% dintre adulți nu au terminat liceul și numai 18% au frecventat universitatea, spre deosebire de Wall Street unde numai 4% nu au terminat liceul și 84% sunt absolvenți de universități.

În Brownsville, 37% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei, iar 56% din veniturile locuitorilor sunt cheltuite pentru a avea o locuință.

Rata de încarcerare este a doua cea mai mare din New York, iar cea a violenței este cea mai mare din oraș (180 de agresiuni la 100.000 de locuitori).

Obezitatea la adulți este de 32%, diabetul 15%, iar 40% dintre adulți consumă cel puțin o băutură cu zahăr pe zi. Rata de spitalizare la psihiatrie (1.727 de internări la 100.000 de adulți) este de șapte ori peste cea din districtul financiar Manhattan (259).

În New York trăiau 8,4 4 milioane de locuitori (2015) din care:

– 66 erau miliardari,
– 389.000 erau milionari,
– 1.680.000 trăiau sub nivelul de sărăcie extremă.

Citeşte şi:
Cum devin bogații mai bogați
Imperiul sălbăticiei
Economia și inșii fertili, buni de muncă grea
Cultura civică și telefonul lui Obama
loading...

3 COMENTARII

  1. Sunt curios cum era primit la Ruşii! N am văzut nici un om al străzii american să emigreze în vre o țară din europa răsăriteană sau Rusia ! Deci oricât ar fi de rău in america pe străzi tot e mai bine ca n europa răsăriteană sau Rusia în vre o cocioabă!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here