Corporațiile încep să se dezică de globalizare: „Indignarea maselor va exploda”

 

Capitalism austeritate demonstratieElitele încă mai cred că a face apologia piețelor și a le ajuta să ajungă la indici nemaiatinși până acum va face ca o parte din prosperitatea lor să se prelingă și către masele ignorante, iar în felul acesta indignarea lor va fi potolită pentru încă un deceniu. Studii redactate chiar de instituțiile neoliberale amintesc însă ce se întâmplă în momentul în care marea majoritate a populației transformă indignarea în revoltă și se simte trădată de propriii lideri.

Un studiu publicat de FMI la mijlocul lui 2016 acuză neoliberalismul, globalizarea şi deschiderea financiară pentru că au cauzat nu numai inegalitate, ci şi instabilitatea pieţelor. Studiul se numeşte «Neoliberalismul: supraapreciat?» şi sugerează că liderii mondiali trebuie să redistribuie profiturile mult mai mult decât până acum.

După FMI, a sosit timpul ca un gigant din lumea consultanței să se dezică de globalizare și neoliberalism. Timp de ani de zile, compania McKinsey a susținut că „nucleul globalizării funcționează” și că, așa cum arăta într-un raport din 2014, „a nu fi conectat înseamnă să fii lăsat în urmă”. Acum însă, McKinsey pare să fi renunțat la această viziune și publică un studiu șocant, dacă este să-l raportăm la cele precedente.

Studiul se numește «Mai săraci decât părinții? Veniturile stagnante sau micșorate din economiile avansate» și respinge toate concluziile din ultimul deceniu, iese din limitele gândirii actualului sistem economic și admite că în lumea occidentală schimbarile recente din economie nu au adus beneficii. Epoca beneficiilor globalizării s-a încheiat.

Studiul relevă că trendul pozitiv al veniturilor a luat sfârșit. Între 2005 și 2014, veniturile reale din economiile avansate au stagnat sau au scăzut în cazul a 65-70% dintre gospodării, adică în cazul a peste jumătate de miliard de locuitori, o cifră similară cu numărul cetățenilor UE. Iar această scădere s-a produs în ciuda măsurilor statului de a reduce taxele și de a transfera sume pentru serviciile sociale.

Richard Dobbs, conducătorul grupului ce a lucrat la acest studiu, spune că acest trend negativ explică ce se întâmplă cu oamenii care simt că sunt abandonați de sistem și una dintre dintre consecințe este Brexitul, dar, am putea adăuga și terorismul „home grown”, și vulnerabilitatea în fața așa-zisului război informațional al Federației Ruse.

Dubbs arată că în societățile avansate se acumulează o stare de revoltă care este la fel de periculoasă ca o acumulare de gaze într-un bloc. „Unul dintre apartamente va exploda. Nu știu dacă Marea Britanie va fi primul”, spune Dobbs, partener al McKinsey. „Uneori echitatea și eficiența sunt în contradicție. Oare putem reduce putin competitivitatea pentru a reduce riscul unei explozii?”, se întreabă Dobbs.

Poate că cea mai șocantă informație din studiu este că 70% dintre familiile din 25 de state dezvoltate și-au văzut veniturile stând pe loc sau scăzând în ultimul deceniu, în timp ce în intervalul 1993-2005 în această situație au fost doar 2% dintre familii. Mai grav este că într-un stat despre care se presupune că a profitat mult de globalizare, SUA, acest procent a ajuns la 81%, iar în Italia se apropie de 100%.

Intervenția statului în sprijinul cetățenilor a redus această tendință de sărăcire în state cu politici sociale recunoscute (Franța și Suedia), dar cel mai mare succes l-au avut acest ajutor în America. Însă în Italia, spre exemplu, intervenția statului prin măsuri sociale nu a făcut decât să accentueze trendul scăderii veniturilor.

Concluzia raportului este că globalizarea începe să dăuneze. „Dacă va continua această creștere redusă din ultimii zece ani, proporția celor cu venituri care stagnează sau scad va crește spre 80% în următorul deceniu. Chiar dacă creșterea se va accelera, problema nu va dispărea dacă creșterea economică va fi dublată de automatizare, care va reduce numărul locurilor de muncă.

Analiza noastră detaliaza creșterea accentuată a proporției familiilor și grupurilor care nu avansează. Cu cât vor fi loviți mai dur tinerii și cei mai puțin educați, cu atât se va observa mai clar spectrul unei generații mai sărace decât părinții. Impactul economc și social este corosiv. Un număr mare dintre cei care au venituri mai mici își pierd încrederea în sistemul economic. Aproape o treime dintre cei care nu reușesc să progreseze cred că copiii lor vor progresa și mai greu în viitor și au opinii negative despre liberul schimb și despre imigrație”.

Preluare: cotidianul.ro / Autor: Călin Marchievici


Poorer than their parents? A new perspective on income inequality

The real incomes of about two-thirds of households in 25 advanced economies were flat or fell between 2005 and 2014. Without action, this phenomenon could have corrosive economic and social consequences.

Most people growing up in advanced economies since World War II have been able to assume they will be better off than their parents. For much of the time, that assumption has proved correct: except for a brief hiatus in the 1970s, buoyant global economic and employment growth over the past 70 years saw all households experience rising incomes, both before and after taxes and transfers. As recently as between 1993 and 2005, all but 2 percent of households in 25 advanced economies saw real incomes rise.

Yet this overwhelmingly positive income trend has ended. A new McKinsey Global Institute report, Poorer than their parents? Flat or falling incomes in advanced economies, finds that between 2005 and 2014, real incomes in those same advanced economies were flat or fell for 65 to 70 percent of households, or more than 540 million people (exhibit). And while government transfers and lower tax rates mitigated some of the impact, up to a quarter of all households still saw disposable income stall or fall in that decade.

These findings provide a new perspective on the growing debate in advanced economies about income inequality, which until now has largely focused on income and wealth gains going disproportionately to top earners. Our analysis details the sharp increase in the proportion of households in income groups that are simply not advancing – a phenomenon affecting people across the income distribution. And the hardest hit are young, less-educated workers, raising the spectre of a generation growing up poorer than their parents.

While the recession and slow recovery after the 2008 global financial crisis were a significant contributor to this lack of income advancement, other long-run factors played a role – and will continue to do so. They include demographic trends of aging and shrinking household sizes as well as labor-market shifts such as the falling wage share of GDP.

The economic and social impact is potentially corrosive. A survey we conducted as part of our research found that a significant number of those whose incomes have not been advancing are losing faith in aspects of the global economic system. Nearly one-third of those who are not advancing said they think their children will also advance more slowly in the future, and they expressed negative opinions about free trade and immigration.

If the low economic growth of the past decade continues, the proportion of households in income segments with flat or falling incomes could rise as high as 70 to 80 percent over the next decade. Even if economic growth accelerates, the issue will not go away: the proportion of households affected would decrease, to between about 10 and 20 percent – but that share could double if the growth is accompanied by a rapid uptake of workplace automation.

The encouraging news is that it is possible to reduce the number of people not advancing. Labor-market practices can make a difference, as can government taxes and transfers – although the latter may not be sustainable at a time when many governments have high debt levels. For example, in Sweden, where the government intervened to preserve jobs during the global downturn, market incomes fell or were flat for only 20 percent of households, while disposable income advanced for almost everyone. In the United States, lower tax rates and higher transfers turned a decline in market incomes for four-fifths of income segments into an increase in disposable income for nearly all households. Efforts such as these – along with additional measures such as encouraging business leaders to adopt long-term thinking – can make a real difference. The trend of flat and falling real incomes merits bold measures on the part of government and business alike.

Loading...
loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.