Românii rămân… români

3
176

Copil copii steag tricolorÎntr-o Românie devastată de sărăcie, politicianism, intelectualism și corupție se mai pot găsi încă motive de mândrie. În credințele, gândurile și idealurile simple ale oamenilor simpli.

A existat odată, mai mult în vis decât în realitate, o Românie care trăia în cinste, prietenie și onoare, cu priorități naționale, nu cosmopolite, o Românie atât de deșteaptă, încât să nu fie intelectualitatea vreunui partid, atât de harnică, încât să nu moară de foame când ceea ce se numește economie e parcă împotriva ei. Unii o numesc „România profundă”, atunci când o descoperă cu uimire. Această Românie nu se lasă influențată nici de nebuniile intelectualiste ale psiho-istoricilor aberanți care le pângăresc istoria, nici de mârșăviile cotidiene ale politicienilor care nu le fac nicio cinste ca popor, nici de eforturile unei prese stupide și ușuratice de a scoate la iveală tot ce e mai murdar și detestabil.

Ultima preocupare sociologică seriosă în legătură cu evaluarea atașamentului românilor față de propria țară și naționalitate datează din anul 2012, când a fost realizat un recensământ al valorilor românești. Realizat de Compania de Cercetare Sociologică și Branding în cadrul campaniei «E timpul românilor» la inițiativa Intact Media Group și Muzeului Țăranului Român, acesta a arătat că românii încă mai apreciază lucrurile „mari”, care ne-au marcat istoria.
84% dintre cei chestionați sunt mândri că sunt români, în vreme ce 70% dintr români sunt nemulțumiți de direcția în care merge țara.

Românii rămân tradiționaliști, iar România înseamnă pentru ei locul în care s-au născut, iubire, bunăstare. Tradiția pentru români înseamnă strămoși, obiceiuri, costume populare sau sărbători. Românii consideră esențiale familia, educația și sănătatea. Nu le pasă de afaceri și de politică. Pentru români, valorile esențiale sunt: familia, educația, sănătatea, natura, locuința, copiii, gospodăria și respectul celor din jur. Valorile foarte importante sunt: cultura, omenia, bunăstarea, credința, comportamentul civilizat, tradițiile și obiceiurile, faptul de a fi român și locul de muncă. La polul opus, românii consideră ca fiind neimportante afacerile, distracțiile și politica.

70% din români se consideră „nici săraci, nici bogați”, în timp ce 25% au încercuit cifra 1 la întrebarea „Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă ‘sărac’, iar 10 înseamnă ‘bogat’, dumneavoastră unde considerați că vă situați?“. Doar 5% s-au poziționat înspre capătul „bogat”.

La întrebarea „Care ar fi cele trei dorințe pe care i le-ați cere peștișorului de aur să vi le îndeplinească?”, românii au pus pe primele locuri „sănătatea”, „liniștea/pacea/înțelegerea între oameni” și abia apoi „traiul mai bun”, „locuri de muncă mai bune”, „veniturile mai mari”, „banii” și „locuința”.

„Întotdeauna va fi loc pentru valori tradiționale în societatea românească. O trecere spre modernitate, pe urmă dăm năvală prea mult în modernitate și ni se apleacă, așa cum se zice la țară, și atunci faci un pas mic, un pas mai mare înapoi și începi să-ți aduci aminte de unde ai plecat. Întotdeauna ajungi să valorizezi un lucru, să ții cu adevărat la ceva abia când îl pierzi. Te duci în Italia, Spania sau Noua Zeelandă și ți se face un dor de mici, și de ciorbă de burtă, și de sarmale, și de Eminescu, și de toate componentele” – sociologul Mirel Palada.

„Dacă 45% dintre români se auto-evaluează ca fiind mai degrabă fericiți, 36% spun că sunt mai degrabă nefericiți, iar 18% se poziționează nici fericiți, nici nefericiți. 91% dintre români se simt mândri că sunt români, dar cred că românii sunt mai degrabă ghinioniști decât norocoși”, se arata și în concluziile unui studio al Institutul Român pentru Evaluare și Strategie din 2014.

Comentarii Facebook

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ