Jihadul neo-marxist al mujahedinilor media

donald-trump-presa-mediaAcum 26 de ani, Jean – Francois Revel a scris «Cunoșterea inutilă». Așadar, cu 26 de ani înainte ca mulți să înceapă să se întrebe, după campania electorală și alegerile din Statele Unite, ce se întâmplă cu mass-media, marele gânditor francez a scris pagini antologice despre modul în care Presa, acest tiran al epocii moderne – manipulează informația, modelând ideologic mentalități și denaturând grav realitatea. Ideologic, pentru că, observa Revel, stânga a câștigat nu numai bătălii politice, dar a câștigat, clar, și războiul cultural, controlând marea majoritate a mijloacelor de informare. Azi, când sintagma „sistemul politico-mediatic” a intrat în vorbirea curentă, iar vetusta expresie „presa, câinele de pază al democrației” nu o mai folosești decât dacă ești cinic sau umorist; când președintele care rămâne în istoria Americii pentru că a câștigat „războiul toaletelor” este zugrăvit de media drept o mare personalitate politică, înțelegem mai bine adevărul din spusele lui Revel: „Atunci când majoritatea își schimbă opțiunea, ziarul, care obișnuia să treacă sub tăcere reușitele guvernului precedent, se apucă să treacă sub tăcere eșecurile guvernului prezent”.

Azi, în Statele Unite, majoritatea și-a schimbat opțiunea sub un adevărat torent mediatic de injurii și acuze. Un nou președinte, care nu corespunde defel dogmelor ideologice neo-marxiste, a fost ales. Va fi tratat el cu obiectivitate după alegeri, după ce a fost călcat în picioare în timpul lor, sau sistemul mediatic se va replia și va trece rapid la contraofensivă, într-un război ideologic fără precedent? Răspunsul la întrebare îl aflăm tot de la Revel, care a povestit în cartea sa prin ce a trecut Ronald Reagan:

„În 1984, ‹Institute for Applied Economics› din New York a publicat un studiu despre maniera în care telejurnalele celor 3 networks americane (ABC, NBC și CBS) au prezentat, zi de zi, revirimentul economic al SUA dinspre sfârșitul lui 1982, devenit foarte clar în 1984. Timp de 6 luni, Institutul a computerizat toate informațiile oferite de cele 3 mari canale. În 1983, America a realizat una dintre cele mai mari rate de creștere de după război și cea mai mare dintre țările industrializate, pe anul acela; cea mai mică rată de inflație, 0,3%; și o scădere a ratei șomajului sub 8%… Or, în aceeași perioadă, din 104 informații, analize, interviuri și comentarii pe marginea evoluției economice (la telejurnalele de seară de la ABC, NBC, CBS) 80% descriau situația ca fiind proastă sau chiar catastrofică… Nu se puteau escamota informațiile, dar, după transmiterea știrilor, urmau comentarii, analize și previziuni contrare știrilor. Astfel, între dec. 1982 și dec. 1983, șomajul scade de la 10,7% la 8,7%; patru milioane de noi locuri de muncă au fost create într-un singur an. Or, la 2 dec. 1983, ziua în care Departamentul Muncii face cunoscut acest fapt, ABC a dedicat o emisiune șomajului din Midwest, ‘zona cea mai atinsă de șomaj’. Șomajul se redusese în 45 din cele 50 de state, dar ABC n-a găsit altceva de făcut decât să aleagă unul dintre aceste 5 state pentru a conchide pe ansamblul întregului an că situația este gravă… În trimestrul I 1984, produsul național brut a crescut într-un ritm nemaiauzit, de 9,7% calculat anual. În trimestrul II au fost create două milioane de locuri de muncă suplimentare. Or, în iunie 1984, l-am văzut într-o seară pe Dan Rather la ‹CBS Evening News› consacrându-și o treime din emisiune ‘crizei agricole din Midwest’, descrisă apocaliptic… În concluzie, Dan Rather a arătat că situația era extrem de gravă, ceea ce trebuia să pericliteze realegerea lui Reagan în noiembrie 1984. Se știe că el a fost reales în 49 din cele 50 de state. După un timp, mediile de informare au fost nevoite să încline steagul în fața faptelor: în vara lui 1987, șomajul a scăzut sub 6% (nivel de neînțeles, prin micimea lui, atunci), inflația a dispărut, iar noi am trăit să-l vedem într-o zi pe Dan Rather proclamând ceea ce, de mult, toată lumea știa: că SUA traversează cea mai lungă perioadă de creștere economică neîntreruptă de la Războiul de secesiune; dar asta se petrecea în septembrie 1987… La fel s-au petrecut lucrurile și pe continentul european, unde patologia anti-Reagan a unor ziare precum La Republlica, The Guardian sau El Pais – ziare foarte influente, cum se știe – i-a împiedicat pe cititori să înțeleagă cum a dispărut șomajul, în 1988, din America și cum 5 ani la rând despre creșterea economică americană marele public nu a știut mare lucru”.

Acum 30 de ani, erau doar 3. Azi, sunt toate! Pentru că peste 200 de entități media americane au sprijinit candidatul democrat și doar 6 au îndrăznit să nu-l facă albie de porci pe candidatul republican. Acum 30 de ani, în Europa, patologia anti-Reagan afecta doar presa socialistă. Azi, patologia anti-Trump arată că mai toată presa europeană este neo-marxistă. Acum 30 de ani, mediile de informare prezentau întâi informația, după ea venind manipularea. Azi, manipularea a devenit informație. Acum 30 de ani mai exista informație neutră. Azi nu mai există decât informație ideologică, de luptă. Acum 30 ani, media făcea paradă retorică de echidistanță și deontologie. Azi, când ideologia neo-marxistă le-a luat locul, media ordonă: votează cu omul nostru! Acum 30 de ani, Dan Rather înclina steagul în fața adevărului și a realităății. Azi, nimeni nu ar mai face asta, decât dacă ar ține cu tot dinadinsul să fie considerat tradător al cauzei și „executat”. Acum 30 de ani, media americană vorbea despre americani republicani și americani democrați. Azi, scrie despre „triumful albilor furioși” li „forțele naționaliste, xenofobe și rasiste”.

În condițiile acestea, tratamentul aplicat lui Trump înainte de alegeri – numit de mulți, pe bună dreptate, linșaj mediatic – se va transforma, după alegeri, în jihad mediatic. Acum 30 de ani, CBS i-a refuzat lui Reagan dreptul la replică. Azi, mujahedinii mediatici vor acorda dreptul la replica unui Trump îmbrăcat în portocaliu și cu cuțitul la gât.

Autor: Bogdan Calehari

Loading...
loading...

2 COMENTARII

  1. Establishmentul începe impeachmentul lui Trump inainte de juramânt!
    Sa ai 200 entitati de presa in contra si doar sase neutre esti terminat se “analistii vipurile si postacii” lor!
    Daca trece un an si rezista se organizeaza din nou o vizita á la Dallas!

  2. Vom vedea adevarata fata societati corupte din america si a celor saraci.
    Vor fi probleme greu de rezolvat si ambele societati se vor razvrati
    Va lipsi ajutorul F.M.I si a banci mondiale care nu vor mai avea garantia de recuperare a imprumuturilor date americanilor , care pana acuma ataca orisice tara care le aduceau venituri necuvenite .
    Tramp va deveni mult mai sarac .

Lasă un răspuns la Chris Lucesco Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.