Salvăm Moldova de prejudecăţi!

salvam-clujul-de-bucurestiPresa naţională ne-a obişnuit să credem că moldovenii sunt întreţinuţii României, de vreme ce ei contribuie cu cei mai puţini bani la buget şi primesc cele mai mari subvenţii. Ce nu se spune însă este că marile proiecte şi investiţii guvernamentele nu au privit niciodată această zonă, iar despre autostrăzi nu a putut fi vorba, decât doar… în campanile electorale. Recent, ziare și televiziuni au căutat din nou campionii subvenţiilor, și nu le-a fost greu să declare anumite zone campioane la ajutoare, pentru a sublinia că judeţele din Ardeal sunt campioane la contribuţii. Au “uitat” însă să spună, de exemplu, că Transilvania şi Banatul au primit, în ultimii trei ani, un miliard de euro pentru mari proiecte de infrastructură, în vreme ce Moldova, doar 100 de milioane.

Dacă s-ar face un referendum în zona Moldovei, prin care oamenii să fie întrebaţi ce preferă între ajutoare, cu care să-şi ducă zilele, şi investiţii, cu care, prin muncă, să-şi îmbunătăţească nivelul de trai, răspunsul majorității este ușor de anticipat. Deşi nu s-a făcut un asemenea referendum şi nici măcar un sondaj de opinie, din când în când, presa naţională şi unii politicieni de bulevard încearcă să-i scoată vinovați pe unii români, care nu au nicio vină că trăesc într-o anumită zonă a țării, pentru faptul că ar fi întreţinuţi, mai ales de către Transilvania, dar şi de Bucureşti.
„Impozitele pe profit cele mai mici au fost înregistrate din partea Mehedinţiului (12,76 milioane de lei), Vaslui (24,89 milioane de lei), Botoşani (27 de milioane de lei), Covasna (29,31 milioane de lei) etc.”, au arătat cei de la Digi TV într-un material tendenţios de la un capăt la celălalt, dar discutat pe larg şi preluat mai ales de presa locală din Ardeal.
În vreme ce UDMR a împânzit oraşele transilvănene cu panouri prin care se cere „salvarea” de Bucureşti – „Salvăm Clujul de Bucureşti”, „Salvăm Oradea de Bucureşti” etc – Digi TV, post de televiziune din reţeaua RCS/RDS, controlată de un om de afaceri de origine maghiară, reia o temă dragă unei anumite părţi din populaţia ţării noastre: „Cele mai profitabile judeţe ale ţării”. Dacă avea cineva vreun dubiu asupra concluziei la care trebuie să se ajungă, autorul materialului filmat începe cu… aceasta: „Cele mai mari impozite pe profit vărsate la bugetul de stat provin din patru judeţe din Transilvania şi Banat, cinci judeţe din regiunile Muntenia şi Oltenia şi unul din Moldova, potrivit datelor furnizate de către Ministerul de Finanţe la solicitarea Digi24.ro”. Iată că, deşi sunt doar patru judeţe din Transilvania şi Banat, în vreme ce Muntenia şi Oltenia au cinci, “ziaristul” începe cu Ardealul…
Mostra de manipulare care trebuie să sublinieze că „România este ţara dezechilibrelor regionale”, „cele mai mari impozite pe profit vin din Transilvania şi Banat” şi „cele mai subvenţionate judeţe au fost în 2015 Călăraşi, Mehedinţi, Teleorman, Vaslui şi Botoşani” şchioapătă şi atunci când se prezintă diferenţa dintre sumele vărsate de judeţe în primele nouă luni ale acestui an şi cât au primit anul trecut. Primele nu sunt din Transilvania şi Banat!
„Cu excepţia Bucureştiului, acestea sunt Constanţa (sold pozitiv de 6,44 miliarde de lei), Ilfov (4,67 miliarde de lei), Prahova (3,73 miliarde de lei), Cluj (2,56 miliarde de lei), Braşov (1,82 miliarde de lei), Timiş (1,09 miliarde de lei), Sibiu (642 de milioane de lei) şi Iaşi (50 de milioane de lei)”, menţionează Digi TV.

Ce nu se spune de obicei

Unele judeţe au contribuit, aşadar, mai mult la bugetul de stat, în vreme ce altele, precum Vasluiul şi Botoşaniul, primesc mai mult. Oare cât de mult profită vasluienii şi, în general, moldovenii de acest statut de întreţinuţi? Asta se poate vedea din alte statistici: moldovenii au 70% din nivelul de trai al muntenilor, 60% din cel al transilvănenilor şi doar 20% din cel al bucureştenilor!
Mai există şi alte date care nu sunt avute în vedere atunci când se doreşte să se arate că o zonă a ţării întreţine o alta. Un articol al Ziarului Financiar arăta, de exemplu, că în Transilvania şi Banat, numai pentru marile proiecte, în ultimii trei ani, au intrat un miliard de euro (primele 50 de mari plăţi efectuate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale), faţă de doar 100 de milioane de euro în Moldova. Diferenţele sunt strigătoare la cer, mai ales că este vorba despre euro.
Prin urmare, în unele zone ale ţării s-a investit mai mult decât în altele, mai ales în infrastructură, s-au adus investiţii mult mai multe, iar acum se realizează profit mai mult decât în cele neglijate. Pe cale firească, contribuie mai mult la bugetul de stat, așa cum ar face-o și cele din Moldova dacă ar fi cunoscut investiții aducătoare de profit. O dovadă o oferă județul Iași, care se găsește în topul național realizat de cei de la Digi TV.

În plus, zone ca Transilvania, Crișana sau Banat beneficiază, pur și simplu de poziționarea lor geografică, sau de privilegiul de a fi capitală politică, dar și economică, precum este cazul Bucureștiului. Sunt, bineînțeles, toate, lucruri care trebuiesc avute în vedere, dacă tot este să vorbim despre diferențe.

Asemenea diferenţe s-au putut observa şi la discutarea MasterPlanului General de Transport, la începutul anului 2016,, când autostrăzile trasate în zona Moldovei se vedeau „ca prin ceaţă”, iar cele din zona Transilvania sau Muntenia erau cele mai sigure și prioritare.
De altfel, dezbaterea acestui program important pentru infrastructură i-a făcut pe oamenii de afaceri şi autorităţile locale din zona Moldovei să adopte o poziţie tranşantă şi să lanseze petiţia «Salvaţi Moldova de sărăcie», prin care se solicita: „Evitarea accentuării creşterii gradului de sărăcie şi a depopulării judeţelor noastre, reducerea disparităţilor dintre judeţele noastre, celelalte judeţe ale României şi regiunile UE, accesul facil la infrastructura rutieră a tuturor judeţelor, localităţilor, firmelor şi locuitorilor, atragerea investiţiilor şi investitorilor în judeţele noastre, dezvoltarea schimburilor comerciale între judeţele noastre, judeţele României şi regiunile UE, asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării economice a judeţelor Moldovei, asigurarea unei vieţi mai bune generaţiilor actuale şi urmaşilor urmaşilor noştri”.

Asemenea diferențieri și prejudecăți vehiculate mai ales în mass-media nu sunt benefice pentru români, în general, ca popor, și o dovadă concludentă în acest sens este tocmai zona dinspre care vin. UDMR a fost cel care a montat panourile prin care reclamă că unii români îi îmbogățesc pe alții.

Recuperarea unor asemenea decalaje în dezvoltare nu se poate face decât prin planuri și programe guvernamentale. Numai că acestea lipsesc, și nu numai pentru Moldova, dar și pentru Oltenia sau sudul Munteniei. În locul lor, a eforturilor și investițiilor, politicieni lipsiți de viziune pe termen lung au preferat mereu ajutoarele și subvențiile. Rezultatul este o diferență cu care ardelenii nu sunt fericiți. Dar moldovenii oare sunt?

Loading...
loading...

7 COMENTARII

  1. Probabil ca se face intro anumita ordine de profitabilitate si harnicie.
    In Moldova e mare saracie si baronii locali f bogati deci bogatie ar fi numai ca ei nu o.merita ..inca.. majoritatea curtilor taranilor din Ardeal sint pline de legume si alte bogatii satesti in vreme ce majoritatra ograzilor moldovenilor sint nelucrate ( ei avind treaba la birt) sau in cazuri fericite au oarece pomi fructiferi pt completarea rezervelor de tuica.

  2. Bucurestiul da la stat 18 miliarde euro si primeste 1,7 miliarde inapoi, deci sa taca intregul Ardeal din gura ca stau pe spatele bucurestiului putorile adormite.

  3. In politica romaneasca a fost si este ca-n filmele cu adulti: au fost impreuna in toate pozitiile posibile, si-au tras-o unii altora, un gangbang general, prostitutie generalizata! Lor le-a placut normal! Din pacate cei tufati am fost noi!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.