Dimitrie Cantemir, un personaj-simbol recuperat

3
89

Pe lângă marele voievod Ștefan cel Mare, un alt simbol „întruchipat” al județului Vaslui ar trebui să fie Dimitrie Cantemir, fără a-l concura pe cel dintâi. Cantemir este al județului Vaslui întrucât s-a născut în satul Silișteni, azi în comuna care îi poartă numele. Conducerea județului a pornit o campanie de reabilitare a domnitorului, pus într-un con de umbră de antirusismul vremurilor noastre din cauza apropierii de Rusia lui Petru cel Mare. Astfel, noul Centru Multicultural din municipiu Vaslui, care va fi dat în folosință în 2018, va purta numele domnitorului vasluian, iar „restaurația” va continua.

La sfârșitul anului 2016, conducerea Consiuliului Județean (CJ) Vaslui a avut „îndrăzneala” de a pune chipul domnitorului moldovean cu origini vasluiene pe agendele pe care instituția le-a dăruit colaboratorilor și vizitatorilor. Pentru prima dată, pe lângă „clasicul” Palat Administrativ, un simbol al municipiului Vaslui, al județului, dar în special al administrației, pe a doua copertă a apărut chipul lui Dimitrie Cantemir, pe care tot atunci președintele instituției Dumitru Buzatu a anunțat că are intenția de a-l promova mult mai mult ca personalitate simbol a județului. Următorul pas a fost făcut când același Buzatu a anunțat în ședința CJ de la începutul lui 2017 că noul Centru Multicultural din centrul municipiului Vaslui care va fi dat în folosință în 2018 va purta numele domnitorului născut în satul Silișteni, ținutul Fălciu, astăzi comuna purtându-i numele.

„În fața acestei clădiri se va afla un bust monumental, pe care l-am comandat, și care trebuie să contribuie la promovarea celui care a fost Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, mare cărturar, personalitate marcantă a epocii” – Dumitru Buzatu.

„Opera sa a traversat timpul și constituie o mândrie pentru noi, pentru toți românii, dar cu atât mai mult pentru vasluieni”, a mai spus Buzatu, care a arătat că are de gând să ignore antirusismul unora în promovarea acestui personaj istoric, judecat de mulți prin prisma apropierii sale de Rusia țarului Petru cel Mare, ignorându-i dimnesiunea umanistă, ca enciclopedist, etnograf, geograf, filossof, lingvist, muzicolog și compozitor.

Ignorând antirusimul ignorant

„La Iași l-a primit, în aprilie 1711, pe țarul Rusiei Petru cel Mare și a încheiat Tratatul de la Luțk, prin care se recunoștea familia domnitoare a Cantemireștilor în Moldova. A participat apoi de partea Rusiei la Războiul ruso-turc din anii 1710-1711, rușii fiind înfrânți la Stănilești. Apoi a fost nevoit să părăsească țara, fiind adăpostit de țar, căruia i-a devenit consilier. În urma trădării sale, turcii nu au mai avut încredere în domnii pământeni și au introdus domniile fanariote, mai întâi în Moldova, 1711, iar apoi în Țara Românească, 1717” – profesorul Nicolae Ionescu, doctor în istorie și inspector școlar pe această disciplină în județul Vaslui.

„Pe teritoriul județului Vaslui avem două asemenea personaje care au origine certă pe aceste meleaguri, Spătarul Nicolae Milescu și Dimitrie Cantemir. Lucru acesta trebuie făcut cunoscut mai mult decât strict cultural. Pe nedrept prezența celor două personaje în peisajul cultural românesc a fost estompată de antirusism. Ambii au avut legături la nivelul cel mai înalt cu Rusia și din această cauză au fost trecuți cam într-un plan secund al cunoașterii. Sigur, peste aceasta se așterne și dominanta mentalității moldovenești: imaginea lui Ștefan cel Mare” – Dumitru Buzatu.

„E foarte bine ca personalitatea lui Dimitreie Cantemir să devină mult mai mult un simbol al Vasluiului. Așa se cuvine. Pentru că este prima minte enciclopedică a neamului nostru, primul român membru al unei academiii europene, Academia din Berlin, în care a fost primit în 1714. Este cel care a scris o istorie foarte importantă a turcilor, ‹Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman›, prin care arăta încă de atunci inevitabilitatea declinului acestuia, declin care s-a perpetuat până la Primul Război Mondial și a fost cunoscut ca ‘problema orientală’. A fost considerat de contemporani ca ‘rege al filosofilor și filosof al regilor’. Este prima figură iluministă a neamului nostru”  – Nicolae Ionescu.

„Vom încerca să achiziționăm opera sa întreagă, care a fost editată în România. Există 25 de volume la Craiova editate pe baza manuscriselor din arhivele ruse. Purtăm o corespondență cu cei care le dețin și sperăm să reușim această achiziție” – Dumitru Buzatu.

Despre năravurile vasluienilor

Ei, dar dacă vasluienii își propun astăzi să-l cinstească după meritele sale deosebite pe cel care a plecat de pe melegurile lor pentru a fi domn și o mare personalitate a epocii, Dimitrie Cantemir nu a avut prea multă considerație pentru ei. Cel puțin atunci când a tratat «Despre năravurile Moldovenilor», al doisprezecilea capitol al cărții sale «Descrierea Moldovei». Vasluienii sunt evidențiați pentru faptul că, contrar obiceiurilor celorlalți moldoveni, care primesc drumeții cum pot mai bine, se îmbracau în hainele lor cele mai rele, „în chip de calici” și ieșeau în fața lor pentru a le cerși…

„Primirea lor de oaspezi, care o arată către cei nemernici și drumeți este foarte vrednică de laudă, căci măcar că sunt prea săraci din pricingă că se află megieși cu Tătarii, însă nici­odată nu este să nu dee oaspețului sălaș și mân­care, țiindu-l în dar trei zile împreună cu dobitocul său și pre cel nemernic îl primesc cu fețe vesele, ca când ar fi frate, sau altă rudenie a lor și unii așteaptă cu masă până la 7 ceasuri din zi și ca să nu mănânce singuri trimit pre slugi pe la căi, ca să cheme la masă pe câți drumeți îi vor întâmpina. Numai singuri Vasluenii n’au lauda aceasta, că ei nu numai că își închid casele și cămările de către oaspeți și când zăresc pre vreunul că vine atuncea se tăinuesc, îmbracă haine sparte, și vin înapoi în chip de calici, și cer milostenie însuși dela cei străini”, scrie Dimitrie Cantemir despre unele dintre năravurile vasluienilor din secolul XVIII.

„Unui lucru fără cale, cale dând, alte lucruri fără cale vor urma” – Dimitrie Cantemir

Comentarii Facebook

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ