„România și Uniunea Europeană. Un proiect eșuat”

2
166

Europa „cu mai multe viteze” pe care o vor marii lideri europeni după Brexit, spre marea nemulţumire a ţărilor din Estul continentului, nu vizează să creeze „o nouă Cortină de Fier”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

„Am remarcat, nu fără surprindere, că acest lucru este considerat de către unii dintre colegii mei ca introducerea unei noi linii de divizare, ca o nouă Cortină de Fier între Est şi Vest. Nu aceasta este intenţia” – Jean-Claude Juncker.

Fostul europarlamentar Sebastian Bodu (12 decembrie 2007 – 30 iunie 2014), a spus ce crede că se va întâmpla în România în cazul în care Europa „cu mai multe viteze” va deveni o realitate: politicienii români vor continua să dea vina unii pe alții, în timp ce vor avea în vedere doar interele proprii sau de partid, în vreme ce mediul de afaceri va deveni și mai deconectat de la realitățile economice ale Uniunii. Așa cum rezultă din analiza fostului europarlamentar, din acest punct de vedere, al viziunii și competenței, „viteza” României a fost de la bun început una inferioară.

„Prevăd că, după ce vom fi lăsați la peluza Uniunii Europene, ne vom isteriza și vom arunca vina unii pe alții aici, la noi, în România. Ne vom lamenta că am avut un proiect de țară și l-am ratat.

În realitate, merităm să fim la peluză. Am intrat în UE degeaba, nefiind în stare să beneficiem aproape deloc de marele avantaj al fondurilor europene. Ne-am redactat singuri reglementări stufoase si imbecile, care nu au făcut decât să ne țină departe de bani, spre disperarea celor care ar fi avut nevoie de ei.

În Consiliul European, România a fost ca inexistentă; nu a avut niciodată o poziție asupra vreunei chestiuni supuse dezbaterii, cu excepția cazurilor în care chestiunea implica sporirea unei participanții financiare din partea statelor membre, când, invariabil, se opunea. România s-a făcut cunoscută doar prin exportul unor scandaluri politice, când structurile partizane pan-europene (PPE, S&D, ALDE) erau nevoite să țină partea membrilor lor din România.

Nu vă grăbiți să dați vina pe politicieni și guvernanți. Mediul de afaceri a fost, de asemenea, perfect inert și dezinteresat de dezbaterile europene. De cele mai multe ori, reprezentații acestuia reacționau post factum, precum în bancul cu ciobanul și OZN-ul: ‘păi să nu-i… în gură?’”

„Alte state ale Uniunii Europene nu au avut niciun ‘proiect de țară’. Au aderat ca o etapă pragmatică a parcursului lor economic. Odată intrați, au devenit foarte activi, atat în structurile decizionale (Parlament, Consiliu), cât și în atragerea de fonduri europene. Orice inițiativă legislativă importantă era intens analizată de mediul de afaceri, ai cărui reprezentanți erau foarte activi, la nivel de lobby. Nu și-au spălat rufele în plenul Parlamentului European. Nu au născut, acasă la ei, nici eroi, nici ticăloși, pe care să îi folosească în alocațiunile lor parlamentare. Nu au ‘luptat’ pentru nimic și împotriva la nimic. Doar și-au făcut treaba. Gândindu-se, probabil, ce caută la aceeași masă cu noi”.

Comentarii Facebook

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ