Ziua Independenței, nimic special!

Ziua Independenței a fost sărbătorită în 2017 la Vaslui „la grămadă”, după expresia lui Vasile Mariciuc, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui. Instituția s-a implicat în organizarea unui eveniment special, «Odă Europei, concert aniversar», în care, potrivit aceluiași oficial… român, vasluienii ar trebui să sesize singuri că „cea mai importantă dată este cea de 9 mai 1877”. Pentru Independență nimic special, nici măcar o… comemorare.

În țara în care președintele „comemorează” (expresie a cărei semnificație deplină este aceea de „a celebra printr-o ceremonie un eveniment însemnat sau o persoană importantă (mai ales un eveniment trist sau o persoană dispărută)”). Ziua Unirii, autoritățile județene vasluiene nu s-au gândit la nimic special pentru a sărbători Ziua Independenței în 2017, ca una dintre semnificațiile zilei de 9 mai.

„Azi, în seara zilei de 23 ianuarie, ne-am adunat aici, în Palatul Cotroceni, pentru a comemora unul din evenimentele de suflet al românilor, Mica Unire”, spunea, la începutul anului, președintele Iohannis. Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui, spune, și el, că Ziua Independenței va fi sărbătorită… „la grămadă”.

Responsabil de domeniul cultură la CJ, Mariciuc s-a preocupat de aniversartea, în cele mai bune condiții, a Zilei Europei, instituția implicându-se în organizarea unui eveniment special, «Odă Europei, concert aniversar».

„Ziua Independenței este aniversată la grămadă, sunt un conglomerat de evenimente, dar sunt convins că organizatorii și participanții vor sesiza că cea mai importantă dată este cea de 9 mai 1877”, spune vicepreședintele CJ.

Așadar, în loc de răspunsuri pentru această „neglijență”, Mariciuc își propune să ofere lecții de logică și de istorie. Dar îi iese pe dos…

Oare dacă Ziua Independenței este cea mai importantă, nu trebuia subliniat acest lucru, și nu lăsat la latitudinea participanților pentru a „sesiza”?! Iar dacă importanța zilei nu a fost „sesizată” de organizatori, oare cum ar putea să o „sesizeze” participanții?! Sunt întrebări fără răspuns. Dar, în schimb, avem istorie, adică locul în care a și rămas Ziua Independenței, cu întreaga sa însemnătate.

„Fără acest eveniment, 9 mai 1877, celelalte nu ar fi existat sau ar fi lipsite de importanță. Este un adevărat certificat de naștere al statului român, în sensul că, după reformele lui Alexandru Ioan Cuza, care au întărit statul pe plan intern, 9 mai 1877 a însemnat constituirea unui stat de sine stătător”, a mai spus Mariciuc.

„Problema este că sunt dificil de separat. Practica ultimilor ani a dus la melajul acesta”, a explicat inexplicabilul vicepreședintele CJ.

Și totuși astăzi oficialitățile județului ar fi putut organiza o singură manifestare dedicată special Zilei Independenței. Măcar să o comemorăm…

Peneș Curcanul, un erou uitat

Anul 2017, când se împlinesc 140 de ani de la declararea independenței țării noastre, și mai ales ziua de 9 mai, în care Mihail Kogălniceanu a rostit celebru discurs, ar trebui exploatate pentru a lega imaginea județului Vaslui de cea a eroului Peneș Curcanul. Ciprian Trifan, celălalt vicepreședinte al CJ Vaslui, își aduce aminte de acest erou și afirmă că acest stindard al luptei pentru independență ar trebui reafirmat ca „un un fel de brand al județului”. Nu spune și de ce nu s-a gândit la acest lucru până acum…

Dar șefii de la CJ Vaslui și-au ales eroii. Dacă președintele Dumitru Buzatu dorește reabilitarea numelui domnitorului Dimitrie Cantemir, trecut într-un con de umbră din cauza apropierii de Rusia lui Petru cel Mare, vicepreședintele Ciprian Trifan are preferatul său, un erou destul de neglijat, deși este vasluian și reprezintă „un adevărat stindar al luptei pentru independen]ă”.

„Plecat-am nouă din Vaslui,/ Și cu sergentul, zece,/ Și nu-i era, zău, nimănui/ În piept inima rece”, sunt versurile lui Vasile Alecsandri care l-au scos din anonimat pe Peneș Curcanu. Iar, în prezent, deși poate nu destui vasluieni știu, chiar și acoperișul marelui ceas al Palatului Administrativ face trimitere la acest personaj istoric: forma acoperișului este stilizată, reprezentând căciula legendarului sergent de dorobanți, Peneș Curcanul.

Cu toate acestea, convingerea lui Ciprian Trifan este că eroul nu își ocupă locul pe care îl merită în moștenirea istorică pe care județul o valorifică sau ar trebui să o valorifice.

„Ar trebui să fie un fel de brand de județ. Ar trebui să dezvoltăm pe lângă imaginea acestui erou o identitate vizuală pentru județul Vaslui. Sper că începând cu acest an, împlinirea a 140 de ani de la Războiul de Independență, să începem să sărbătorim eroul nostru an de an, așa cum ar trebui, așa cum ar trebui să sărbătorim fiecare personalitate care a plecat de pe meleagurile noastre” – Ciprian Trifan.

Cine a fost Peneș Curcanul

Peneș Curcanul, pe numele real Constantin Țurcanu, a fost sergent în Regimentul 13 Dorobanți în timpul Războiului de Independență, participând ca voluntar în al Doilea Război Balcanic, dar și în Primul Război Mondial, deși avea o vârstă înaintată. S-a născut în Principatul de atunci al Moldovei, la 1 martie 1854, în ținutul Vasluiului. La 15 mai 1875 a intrat în rândurile Regimentului 13 Dorobanți, iar la începutul războiului avea gradul de caporal, în august 1877 ajungând sergent. A fost veteranul a patru campanii purtate de armata română: Războiul de Independență 1877 – 1878, Al Doilea Război Balcanic, 1913, Primul Război Mondial 1916 – 1918 și campania din Ungaria, 1919.

În memoria eroilor vasluieni care au luptat în Războiul de Independență și Primul Război Mondial a fost construit în 1934 Mausoleul Peneș Curcanul din Vaslui, în cimitirul «Eternitatea», realizat din marmură, piatră și bronz, opera sculptorului I. Scutari și a meșterilor italieni Luise Severiano și Victor Bibuitto. În partea centrală se află crucea memorială a eroului Peneș Curcanul.

„Eu mă numesc din botez Constantin Țurcanu…”

„Eu mă numesc din botez Constantin Țurcanu, însă în războiul din 1877, marele poet mi-a schimbat numele și prenumele zicându-mi Peneș Curcanu. Aceasta s-a auzit că am fost cel dintâi care am intrat în redanul luat la 27 august 1877. (…) La luarea redanului am fost decorat de domnitorul Carol cu «Virtutea Militară», iar la 31 august la Grivița tot de domnitorul Carol I am fost decorat cu «Steaua României» în gradul de cavaler. Acest atac l-am dat pe ziua de 31 august 1877. (…) Tot în acel an la reduta nr. 2 am dat un atac fals și am fost rănit la acea redută. La 7 octombrie tot la această redută am fost prins de cange și, dacă nu se rupea mantaua, trebuia să fiu tras în șanț și tăiat bucăți. Că tot acolo a fost prins un sublocotenent și l-au tăiat în bucăți și l-au aruncat pe malul șanțului. (…) Am stat în spital până ce m-am, internat. Așa că în noiembrie 707 1877, reîntors la Regimentul meu 13 Dorobanți Iași Vaslui, însă regimentul fiind distrus am fost la luptă că nu mai rămăseseră decât 300 de oameni din 1200. (…) La 1 Decembrie 1877 am plecat la București cu 10.000 de prizonieri turci și într-o zi, plimbându-mă pe Calea Victoriei, m-am întâlnit cu un domn care m-a întrebat de unde sunt, cum mă numesc, ce grad am și dacă am fost rănit. I-am răspuns că sunt din orașul Vaslui și mă numesc Constantin Țurcanu, am gradul de sergent și am fost rănit. În anul 1881, eu fiind eliberat, am văzut poezia «Plecat-am 9 din Vaslui și cu sergentul 10». În 1913 aveam servici ca picher de stat și eram plătit cu 150 lunar. Mi-am lăsat serviciul și m-am înscris ca voluntar în Regimentul 25 de a merge contra bulgarilor. Tot ca voluntar în 196, idem în 1918, idem în 1922, 1923 și de astăzi până la moarte în armată”, scria Peneș Curcanul pe o carte poștală.

Loading...
loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.