Vlahii din Valea Timocului trăiesc precum indienii din America: „Au înfiinţat o naţiune artificială care nu are nicio legătură cu România”

Harta TimocRezolvarea problemei vlahilor din Valea Timocului stă în mâinile comunităţilor de acolo. Ei trebuie să decidă ce vor să fie şi ce vor să facă pe viitor. Atât România, cât şi Serbia aşteaptă ca românii şi vlahii din Timoc să îşi hotărească soarta.
Membrii organizaţiei Iniţiativa Românilor din Serbia, una din numeroasele asociaţii ale românilor din Valea Timocului, s-a adunat în martie 2014, în orăşelul Donji Milanovac, de pe malul Dunării, pentru a pune la cale viitoarele alegeri pentru consiliile naţionale ale minorităţii naţionale din Serbia. Românii din Timoc au posibilitatea, pentru prima dată să îşi trimită reprezentanţi în Consiliul Naţional al Minorităţilor Naţionale a Românilor din Serbia, nu pe listele aşa zisei minorităţi a vlahilor. Rezolvarea problemelor vlahilor din Timoc este însă departe de fi avut loc. Asta şi din cauza dezbinării şi a intereselor personale ale locuitorilor din regiune.
„Ne-am dat mâinile pentru poziţionarea noastră la alegerile din toamnă. Să lăsăm interesele personale. Singurul calcul care trebuie să existe este neamul nostru românesc. În Timoc suntem două minorităţi diferite. După alegeri vrem să facem un protocol de colaborare, pentru că este vorba de neamul nostru. Vrem să ne apropiem de ei, să le spunem să nu mai existe consiliul vlah, ci doar unul românesc. Ei spun că ţara lor mamă este Serbia”, a spus Bojan Barbucici, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia.
Se spune că Serbia nu respectă drepturile românilor din Timoc, unde nu au biserică, şcoli sau presă în limba lor. Cum se explică însă că aceeaşi ţară conferă toate drepturile pentru românii din Vojvodina: limba română poate fi utilizată în administraţie, denumirile instituţiilor publice sunt şi în limba română, există şcoală şi presă românească serioasă, iar numele localităţilor cu majoritate românească este trecut şi în română. Explicaţia nu este simplă!

„Nu ştim câţi dintre vlahi se declară români”

În Valea Timocului trăiesc, pe lângă sârbi, vlahi care consideră că fac parte din etnia vlahă, ca urmaşi ai populaţiei autohtone romanizate, vlahi care spun că ţara „mamă” este România, şi mai sunt şi etnicii români. Cu toţii au zeci de organizaţii şi asociaţii, fiecare oraş şi fiecare sat are reprezentatul său. Categoric, nu se înţeleg între ei.
Cei care spun că fac parte din etnia vlahă susţin apartenenţa la Serbia, scriu cu litere chirilice şi merg la biserica ortodoxă sârbă. Vlahii români sunt apropiaţi României. Organizaţia principală a lor se numeşte Consiliul Naţional al Vlahilor din Serbia. Românii din Timoc nu au avut până acum doi ani nicio organizaţie. Dar şi-au făcut recent una şi au denumit-o Consiliul Naţional al Românilor din Serbia.
Bojan Barbuta liderul Initiativei Romanilor din Timoc„Nu putem să ştim câţi români sunt în Timoc. Nu ştim câţi dintre vlahi se declară români. Câţi dintre ei îşi declară apartanenţa pentru diverse interese. Una dintre soluţii ar putea să fie oferirea de dublă cetăţenie de către România. Numai aşa puteam avea şansa să facem o identificare reală. Problema noastră este legată de identificare. Politicienii sârbi spun că oamenii se pot declara români, nu au nimic împotriva lor. Constituţia Serbiei spune că poate să se declare fiecare cum vrea. Numărul românilor din Timoc este mai mare decât se spune”, a declarat Bojan Barbucici. Acesta susţine că numeroşi vlahi care nu se consideră români beneficiază pe nedrept de burse de studii şi diverse avantaje pe considerentul că pentru România vlahii sunt egali cu românii. „Am să ridic şi problema cu bursele obţinute în România. Dacă eşti sârbi mergi la bugetul sârbesc. Eşti român de orgine, te declari că eşti român şi poţi să capeţi bursa din România. Altfel nu ai dreptul să ceri bursă de la români”, a mai spus Barbucici.

Bojan Barbucici susţine că vlahii din Timoc trăiesc ca indienii din rezervaţiile din America. „Suntem ca nişte indieni din America, conservaţi într-o rezervaţie. Am rămas la nivelul de acum 200 de ani. În Timoc nu sârbii au probleme cu românii. Ci românii cu românii. Sârbii sunt deştepti şi îşi apără interesele”.

35.330 de vlahi declaraţi în Valea Timocului

Vlahii din valea Timocului trăiesc într-o zonă izolată. Mulţi se consideră de etnie vlahă şi spun că fac parte din populaţia autohtonă care a fost romanizată. Au trăit zeci de ani în această izolare fără să îşi dorească să fie români. Fiecare familie avea pe cineva care lucra în Occident, financiar nu au stat rău şi nu aveau nevoie de ajutorul statului român.
Conform recensământului din 2011, comunitatea vlahă numără 35.330 de persoane. Unii spun că numărul lor este undeva la 50.000-60.000, însă mulţi se declară sârbi. Printre ei se află şi o comunitate care a început să se emancipeze. Este vorba de aproximativ 2.500 de persoane care se declară etnici români şi care îşi cer drepturile.
Până în 2012 nu a funcţionat în valea Timocului nicio organizaţie românească cu titulatura de „români”. „În Serbia există Consiliul Naţional al Minorităţilor. Din 2006, face parte din el şi Consiliul Minorităţii Vlahilor. Din punt de vedere legal este considerată cu totul altă minoritate de cea a românilor. Cine se înscrie în Consiliul Naţionala al Vlahilor este automat altceva decât român. Organizaţiile românilor au reînviat după 2012. Având în vedere dezorganizarea care a fost aici e foarte greu să unească într-o singură organizaţie. Ele au renăscut individual în mai multe oraşe. Toată mişcarea a înviat de undeva de un an. E greu să îi uneşti. Încă fiecare ţine la identitatea organizaţiei sale”, a spus Ilian Niţu, consulul României de la Zajecar, cel mai mare oraş din Valea Timocului. Diplomatul consideră în Serbia a fost creată artificial o minoritate naţională pentru o naţiune care nu există. „Autorităţile sârbe, la nivel foarte înalt, spun că vlahii nu sunt români. Şi chiar România a fost acuzată de la Belgrad că ar încerca asimilarea aşa zisei minorităţi vlahe”, a mai declarat Niţu.
Vlahii care nu sunt români Legea 299/2007 din România spune că vlahii sunt consideraţi români, chiar dacă ei nu împărtăşesc această poziţie. Din contră, mulţi locuitori spun că se team să nu fie asimilaţi de români. „Este un paradox. România, din punct de vedere legal, îi consideră pe vlahi ca fiind români. Teoretic nu ar fi nicio problemă că cineva îşi zice vlah sau român. Poziţia Serbiei este oarecum greu de înţeles. Au creeat cu bună ştiinţă o minoritate artificială vlahă despre care se spune că nu are legătură cu poporul român. S-a rescris o istorie numai pentru românii de aici. O istorie prin care se încearcă să se spună că populaţia de aici vorbeşte o limbă similară cu româna şi o motivează prin faptul că au fost romanizaţi. Nu că au legătură cu românii. Nu înţeleg de ce Serbia tratează astfel problema”, a declarat Iulian Niţu, numit în septembrie 2012 consulul României la Zajecar.
Se pune însă o întrebare. De ce s-ar teme Serbia de o mână de români dezbinaţi şi dezorganizaţi din Timoc, dar nu simt niciun pericol din partea românilor din Voivodina, organizaţi bine şi cu multe drepturi. În fapt, nici Serbia, nici România nu poate face nimic în cazul timocenilor, până ce aceştia nu stabilesc clar ce sunt şi ce vor. Este de îneţeles reticienţa unei populaţi care a ştiut mereu că face parte din rândul populaţiei vlahe. E greu pentru ei să accepte că de mâine nu mai au voie să se numească vlahi, ci trebuie să fie altceva. „Vlahii se declară aparţinând unei alte minorităţi decât cea română. A unei naţiuni vlahe. Există vlahi dar nu există naţiune vlahă. Când legal se declară altceva decât români nu mai avem competenţa să îi întrebăm ce vor. Nu am dreptul să fac asta. Dacă legal nu recunoaşte România ca ţară mamă atunci eu nu mai am cum să îl întreb ce vrea să facă. E problema Serbiei. Dacă el îmi refuză paternitatea, eu nu pot să îl oblig. Noi îi considerăm pe vlahi români, nu pe cei care se declară că fac parte din minoritatea vlahă! Ei au înfiinţat o naţiune artificială care din punct de vedere legal nu are nicio legătură cu România. Nu putem să reacţionăm. Ei se declară conştienţi că nu sunt români. Legal, dacă omul îşi asumă o altă identitate decât cea românească noi ca stat nu putem să îi ajutăm. Dacă fac asta poate să vină Serbia să mă întrebe care este competenţa mea să îi sprijin din moment ce ei nu au nicio legătură cu România”, a spus Iulian Niţu, consulul de la Zajecar.

„Nu forţăm pe nimeni să se declare români”

Valea Timocului este o zonă foarte izolată. Este formată din 124 de sate vlahe. La modul oficial, România consideră că vlahii, trăind acolo izolaţi, nu au avut de unde să obţină informaţii şi au rămas mult în urmă. „Noi nu forţăm pe nimeni să se declare români. Nu vrem să fim acuzaţi de aşa ceva. Nu vrem ca cei care se consideră vlahi să se declare români. Politica noastră este foarte clară. Cei care vor să se declare români, pot să se declare români. Nu poţi şi nu ai dreptul să forţezi pe cineva”, a mai declarat Iulian Niţu.
Românii din Timoc au început să ceară drepturi, iar Serbia, în drumul ei spre Uniunea Europeană, va trebui să le respecte cerinţele. S-au făcut deja paşi, însă foarte timizi. „În şcolile din Timoc nu există predare în limba română. S-au introdus însă nişte cursuri obţionale de limba română. E ciudat să predai unui român limba română ca o limbă străină. Dar este un început. Numai că orele de limbă română au fost programate la mult timp după încheierea cursurilor. Copilul care vine de la ţară, de la zeci de kilometri, trebuie să stea pentru româmă până târziu. Apoi nu mai are cu ce să se întoarcă. Aşa că numărul copiilor care se duc la cursul de română este scăzut”, a afirmat Iulian Niţu.

Şapte preoţi români în Timoc

În momentul de faţă, în Valea Timocului sunt şapte preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române. O biserică-mănăstire se află în satul Malajnica, unde preot vicar este Bojan Alexandrovici. Mai sunt şase preoţi români răspândiţi în Valea Timocului, care momentan slujesc în spaţii transformarte în lăcaşe de cult.
Un alt pas a fost introducerea la televiziunea oraşului Bor a unor emisiuni de limba română, de câteva zeci minute pe săptămână. Cei care au văziu aceste emisiuni susţin că nivelul calitativ este foarte scăzut. Românii şi vlahii din Timoc vorbesc foarte prost limba română, de înţeles însă având în vedere că nu au avut niciodată şcoli în această limbă.
Predrag Balaşevici, preşedintele Partidul Popular al Vlahilor (Vlaška Narodna Stranka) a participat la alegerile locale anticipate din Bor. El a candidad pentru un loc de deputat în Consiliul Municipal Bor, unde a reuşit să intre la limită. Formaţiunea politică din care face parte s-a aliat pentru alegerile locale anticipate din districtul Bor cu un partid care nu a trecut pragul electoral pentru Parlament, Partidul Democrat al Serbiei. Valea Timocului este o regiune situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc şi în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din judeţele sârbeşti Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaječar, precum şi regiunea bulgară Vidin.

Preluare: adevarul.ro / Autor: Ștefan Both

 

 

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.