„Erudiția, cartea, cunoașterea trebuie să ne caracterizeze ca popor”

1
385

În primul său discurs ca președinte al Academiei Române, istoricul Ioan – Aurel Pop a vorbit despre reconstruirea încrederii în sistemul de învățământ din România și despre rolul Academiei Române în transmiterea unui mesaj „care să aducă răbdare, încredere și speranță pentru poporul român”. „Erudiția, cartea, cunoașterea trebuie să ne caracterizeze ca popor și să încercăm să ducem acest mesaj mai departe”
„Pentru mine, Academia Română, cea mai importantă instituție de erudiție, de consacrare, de cercetare și de creație din această țară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea și în celelalte instituții ale statului, pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, când miracolul nostru românesc a uimit Europa prin Unirea cea Mare”

„Acum problema este de pragmatism, de muncă, de aplicare a programului din aproape în aproape, de restaurare a rolului secțiilor și filialelor”
„Academia Română are sediul în București, dar este o instituție națională, 90% din români trăiesc în afara Capitalei. Ea trebuie să transmită din Capitală mesaje pentru întreg poporul român. Mesaje, sigur, în primul rând de știință, de cercetare, de creație, dar și mesaje care să aducă răbdare, încredere și speranță. Țara asta are nevoie de foarte, foarte multă răbdare, de foarte multă speranță, de încredere în creația spirituală, în educație, de programe care să limiteze numărul de analfabeți și de analfabeți funcționali și care să reașeze educația pe un piedestal în care strămoșii mei au crezut pentru că aplicau formula ‘Ai carte, ai parte’. Erudiția, cartea, cunoașterea trebuie să ne caracterizeze ca popor și să încercăm să ducem acest mesaj mai departe”
„Trebuie să se reinstaureze dialogul acestei Academii cu celelalte academii, cu celelalte instanțe europene. Facem parte dintr-un for de elită al Europei – Uniunea Europeană. Trebuie să fim prezenți și să încercăm să ducem o imagine potrivită rolului pe care l-am jucat aici. Suntem cel mai numeros popor din Sud-Estul Europei, locuim în cea mai mare țară din Sud-Estul Europei ca suprafață, iar ca resurse poate să fie același lucru. (…) Cine intră în Aula acestei clădiri, sub cupolele pe sub care au trecut Maiorescu, Barițiu, Bărnuțiu, Lapedatu, Nicolae Iorga și toți ceilalți, sigur că e privilegiat al sorții, urmele pașilor lui rămân și e foarte important ca acest sentiment să-l aibă și poporul român. Un sentiment de trăinicie, de siguranță, un sentiment de readunare a forțelor acestui neam, de readunare a celor care au plecat din disperare din această țară, de revenire la valori și mai ales la încredere, cum spuneam. Și unul din pilonii încrederii trebuie să fie Academia Română”

„Încrederea va trebui restaurată prin onestitate, prin adevăr, prin dreptate și prin foarte multă bunătate”
„Pentru că nici adevărul și nici dreptatea nu au valoare fără bunătate, care trebuie să ne caracterizeze. Și o spun nu pentru că suntem în Săptămâna Patimilor și pentru că vom trece cu ajutorul Domnului în Săptămâna Luminată, când trebuie să fim cu toții buni, dar pentru că fără sentimentul acesta al dialogului întru bunătate nu putem face nici dreptate și nu putem instaura nici adevărul”
„Dar eu plec de la premisa că un suflet care face soft-uri și hard-uri, un suflet care ne învață cum să accesăm mijloacele digitale de astăzi e totuși un suflet și trebuie să vadă și ce a scris William Shakespeare, să se oprească la un sonet de Eminescu, să citească un roman de Rebreanu și să vadă spre ce ne îndeamnă spiritul. Și spiritul nostru nu poate trăi fără spiritualitate, fără aceste mari valori ale culturii. Și membrii Academiei Române de la ‘umanioare’ sunt niște mari personalități ale culturii noastre, care au scris și care publică și n-avem decât să traducem în alte limbi ce fac ei și să menținem spiritul viu întru domeniile astea pe care unii le numesc ale povestirii. Dar fără poveste ce ar fi viața asta!”
„Încrederea în Academie s-a văzut și prin apelul pe care l-au făcut cei care chivernisesc destinele politice ale acestui stat și Academia are un rol important, cultura este la ea acasă la Academie Română. În cultură intră și științele fundamentale – matematica, fizica, chimia, informatica, biologia, dar continuă să intre și ‘umanioarele’ pentru care s-a fondat Academia. Iar Academia trebuie să apere limba, literatura, să facă cunoscută istoria, etnografia acestui popor, adică acele mesaje care sunt greu inteligibile și care nu se pot transmite prin semne matematice și fizice și care sunt doina, dorul, povestirea, Prâslea cel Voinic.
Eu îi îndemn pe tineri să caute și jocul pokemonilor și să se inspire și din Stăpânul inelelor și din Harry Potter, dar, în același timp, să nu uite de ‹Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte›, de ‹Făt frumos din lacrimă›, de niște valori care nu ne-au legănat nouă copilăria, dar care au stat la baza culturii acestui popor. Și dacă le-mbinăm pe toate și știm să fim și clasici și moderni și tradiționaliști români și europeni, atunci mesajul va ajunge cu siguranță la destinatar”

Loading...
loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here