Imigranții transformă Suedia în teatru de război

Suedia a fost din nou, la mijlocul lui august 2018, scena unor incendii criminale coordonate: peste 100 de maşini au fost arse în Göteborg, Trollhattan, Falkenberg şi Stockholm.
Prim-ministrul Stefan Lofven a calificat atacurile ca fiind „foarte bine organizate, aproape ca o operaţiune militară” şi a adăugat că „începe să se înfurie” şi că „societatea trebuie să reacţioneze cu duritate”.
Tinerii mascați au spart geamurile autoturismelor înainte de a turna lichide inflamabile în interior, a spus presa suedeză. De asemenea, tinerii au fost văzuți aruncând pietre în ofițerii de poliție.
Vorbind pentru postul de radio suedez, premierul Lofven s-a adresat atacatorilor, întrebându-i, pur și simplu: „Ce naiba ați făcut?”.
Liderul opoziţiei, conservatorul Ulf Kristersson, a vorbit la o conferinţă de presă despre un tipar „foarte preocupant” al acestor acţiuni în care „huligani terorizează oameni fără a şti foarte bine care este scopul lor”.
Oamenii legii cred că acțiunile au fost coordonate pe rețele de socializare și sunt cel mai probabil răfuieli între bande rivale.
Totuşi, astfel de atacuri nu reprezintă nici o noutate pentru Suedia. Acum cinci ani, de exemplu, Suedia a cunoscut zile întregi de violenţe de stradă, cu maşini şi clădiri incendiate.
La începutul lui 2016, „poliţia a fost nevoită să fugă pentru a se pune la adăpost după ce a fost încercuită de o mulţime de imigranţi furioşi”, scria Express. Poliţiştii tocmai „încercau să vină în ajutorul unui băieţel de 10 ani care fusese violat şi al tinerei Alexandra Mezher, de 22 de ani, care fusese înjughiată de un băiat somalez de 15 ani”.
Violenţe de stradă au izbucnit şi într-un cartier populat majoritar cu imigranţi din Stockholm, în 2017, evenimentele soldându-se de asemenea cu maşini incendiate.
Tot anul trecut, un solicitant de azil frustrat a intrat cu un camion în mulţime, omorând şi rănind mai multe persoane.
În 2017, în Suedia au fost înregistrate 306 incindente confirmate în care s-au tras focuri de armă. Ţara scandinavă este a doua din Europa din punct de vedere al violenţelor.
Nivelurile omuciderilor sunt „net superioare mediei Europei occidentale”, scria Politico. „Tulburările sociale, cu incendierea maşinilor, atacurilor împotriva celor care intervin primii şi chiar răscoalele de stradă sunt un fenomen recurent.”
În acelaşi timp, Suedia a devenit un rai pentru imigranţi din cauza politicii sale de deschidere a frontierelor. Peste 60.000 de imigranţi au intrat în Suedia în ultimii cinci ani.
Suedia este în vârful listei ţărilor care primesc cei mai mulţi solicitanţi de azil pe cap de locuitor. Legătura dintre creşterea populaţiei de imigranţi şi sporirea numărului de infracţiuni cu violenţă este evidentă, deşi autorităţile suedeze au fost reticente în a da publicităţii statistici privind infracţionalitatea bazate pe originea naţională a autorilor, din motive de corectitudine politică.
Cu toate acestea, Politico scria că criminalitatea cu arme de foc, care a explodat în ultimii ani, este „în principal un fenomen manifestat printre imigranţi, în societăţile paralele” apărute.
Potrivit publicaţiei suedeze Dagens Nyheter din 2017, „cel puţin 90% dintre toate omorurile şi tentativele de omor cu mână armată comise pe teritoriul Suediei sunt comise de imigranţi sau de cei care au cel puţin un părinte imigrant”.
Un raport al poliţiei din 2017 privind crima organizată din Suedia afirmă că „în majoritatea zonelor ţării cu cea mai mare rată a criminalităţii, populaţia reprezentată de imigranţi este între 50 şi 60%”.
Bijan Pancevski, corespondent al Wall Street Journal, a postat un mesaj pe Twitter, în 2017, din Suedia, în care nota că ţara „cunoaşte o creştere fără precedent a împuşcăturilor, atentatelor şi infracţiunilor sexuale” care „se limitează în special la zonele populate cu imigranţi”.
Deşi autorităţile suedeze au păstrat până acum tăcerea în legătură cu responsabilii valului recent de violenţe din Göteborg şi celelalte oraşe, se ştie că în trecut pentru astfel de acte au fost vinovate grupuri de tineri imigranţi.
În 2017, de exemplu, scria Express, bandele de tineri imigranţi au transformat cel mai mare centru comercial din Suedia, aflat la Göteborg, într-o zonă interzisă („no-go zone”), în care legea nu mai este aplicată: „intimidează poliţia, hărţuiesc fetele şi vând droguri fără să se ascundă”.
Nu trebuie să fii un geniu ca se înţelegi că este foarte probabil ca aceşti tineri imigranţi să fie responsabili de incendierile de luni, scrie Front Page Magazine.
Suedia a înăsprit recent legile privind imigraţia, dar se poate să fie prea târziu. Imigraţia şi urmările sale vor constitui problema centrală de dezbatere şi dispută în campania electorală pentru alegerile care au loc în Suedia.A

Un român din Stockholm, despre situația reală din Suedia

Adrian Popescu are 39 de ani și lucrează într-o multinațională din domeniul IT:
„Am ajuns în Suedia în urmă cu zece ani, datorită unui contract pe care l-am semnat cu o firmă din Suedia.
La început mi se păruse un fel de paradis pe pământ. Era liniște, aer curat, oameni liniștiti, exista o identitate națională exprimată prin drapele suedeze fluturând peste tot, obiceiuri locale specifice și multe alte lucruri neobișnuite cuiva venit din „Europa continentală”, cum se spune aici.
Desigur, știrile din presa străină sunt, de multe ori exagerate. Aceasta nu înseamnă că problemele descrise de acele știri nu există sau că sunt neînsemnate. Sunt trei moduri prin care observi că lucrurile nu merg într-o direcție bună. Pe de o parte, sondajele oficiale arată că cei mai multi respondenți consideră că Suedia merge într-o direcție greșită, că 31% dintre femei au teama de a merge noaptea singure pe stradă. Pe de alta parte este presa, chiar cea mainstream, care zilnic relatează cazuri de violențe, de crime, de violuri, care se petrec în cartierele mărginașe, cu majoritate imigrantă. În al treilea rând este percepția personală. În urma cu opt-zece ani mergeam liniștit în cartiere ca Rinkeby pentru a cumpăra produse mai apropiate de cele din bucătăria românească. Acum, nu mai am curajul. Obișnuiam sa merg destul de mult în Kista Galeria, un alt cartier cu majoritate imigrantă, pentru ca mall-ul este deschis până la 9 seara. După ce unui  coleg i-au dispărut 3.000 de euro din cont după ce a făcut o plată la un restaurant din acel mall, după ce simți că tu, ca alb, ești privit într-un anume fel, deja ai rezerve în a mai merge acolo. Când nu te mai simți sigur, este vorba de o deteriorare a standardului de viață. Apoi, faptul ca o maternitate s-a închis într-un orășel suedez, iar localnicilor li s-a spus să meargă la cursuri de născut în mașină, faptul că încearcă să se ascundă evidențele, să se dea vina pe naționaliști, pe știri false, pe propaganda rusă, toate acestea te determină să te gândești înspre ce direcție merg lucrurile.
Astăzi diferența doctrinară nu este mare între social-democrați și neoconservatori. Acesta a dus la ascensiunea naționaliștilor, pentru ca au prins acea nișă de cetățeni care nu se mai simt reprezentați de partidele tradiționale. E nișa care tot creste, de la 5% la alegerile din 2010 la 15% la alegerile din 2014, iar acum la 20-25% în sondajele de opinie. Sunt multe lucruri discutabile. Corectitudinea politică este o doctrină structurală, existentă atât la nivel oficial cât și în păturile societății, care obligă oamenii să gândească și să vorbească într-un anumit mod, cel oficial. În suedeză se spune åsiktkorridoren, coridorul opiniilor. Dacă declari ceva ce nu este în acest coridor, riști marginalizarea, atât din partea celor din jur, a colegilor de muncă, fapt care are și consecințe mult mai serioase. Ceea ce este interesant este că imigranții sunt mai deschiși în a-și declara convingerile, dar nici ei nu sunt scutiți de consecințe”.

Surse: evz.ro / antena3.ro / activenews.ro

Loading...
loading...

3 COMENTARII

  1. Stiu ca suntem preocupati de situatia de-acasa , de miseii care se tin cu dintii de scunele inalte pe care s-au catarat ; totusi sa nu uitam si de ce se mai intampla in Europa si sa-i “remultumim” doamnei cancelar german pentru “cadoul” facut Europei !!!!! 😡😡

  2. Pai pe partea ai e cam liniște. Trebuie sa aibe și ei ceva activitate. De ceva timp nu se mai discuta despre migrarea masiva etc… Procesul de emigrare e pe sfârșit. Acum s-a trecut la partea a doua a planului….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.