„Aici cândva au locuit albii”

Criza demografică și schimbările structurii etno-rasiale a populației, prin diminuarea proporției reprezentanților urmașilor europenilor și sporirea numărului hispanicilor, riscă să provoace destrămarea SUA în anii 30 ai secolului XXI, notează într-o analiză jurnalistul RIA Novosti Igor Gașkov.
Potrivit Biroului de stat pentru recensământ, urmașii americani ai europenilor au intrat într-o zonă a riscului: rata mortalității depășește rata natalității. Această tendință a ieșit în evidență acum câțiva ani, când reprezentanții generației baby-boom – ultima din perioada postbelică, au atins vârsta de pensionare. Albii sunt minoritari deja în șase state, peste 10-15 ani aceștia se vor afla în minoritate în alte opt state. Spre sfârșitul anilor 30 ai acestui secol, o astfel de situație va fi în toată țara.

Albii cedează la trecere

Criza demografică a fost prognozată în anii 80 ai secolului trecut, însă nimeni nu s-a așteptat la o evoluție atât de rapidă.
La începutul secolului se considera că punctul critic va fi anul 2045, însă a intervenit criza financiară mondială. Incertitudinea economică a provocat diminuarea natalității, iar urmașii europenilor au devenit cei mai vulnerabili.

Demografii au numit generația americanilor care se naște astăzi „generația Z-plus”: urmașii generației X și Y, însă cu o nouă componentă „rasială” specifică. Acest lucru se evidențiază, în special, în sudul țării, unde se stabilesc migranți din America Latină. Peisajul etnic se află într-o continuă schimbare.
Conform datelor oficiale, astăzi vârsta medie a americanilor albi este de 43 de ani, iar vârsta medie a celor de origine hispanică – 29. Acest lucru are un impact direct asupra natalității. Un impact negativ pentru populația albă a avut politica migraționistă din ultimele decenii. Doar 11% dintre migranți stabiliți în SUA sunt originari din Europa.

Cedare pas cu pas

Schimbările fondului rasial din SUA sunt uimitoare în contextul în care în ultimii 200 de ani din istoria acestui stat au predominat reprezentanții Lumii Vechi. În anii 50 ai secolului trecut aceștia reprezentau 90% din populație, restul fiind, în mod special, afroamericanii. Spre anul 2016, ponderea albilor a scăzut până la 61%, însă numărul celor de culoare nu a crescut. Asupra componenței etnico-rasiale a populației a influențat și migrația din America Latină și Asia.
„Cred că aceste schimbări demografice sunt inevitabile” – Rogelio Sáenz, profesor al Universității din Texas în orașul San Antonio.
„Femeile albe de vârstă fertilă sunt tot mai puține la număr, iar bătrânii sunt tot mai numeroși. Oamenii cu vârsta mai mare de 65 de ani reprezintă 19,8% din populație. Rata fertilității a scăzut de la 1,9, în 2007, la 1,7, în anul 2015”.

Statistica demografică este afectată, în primul rând, de reprezentanții cu venituri scăzute ale majorității albe. Sáenz asociază acest lucru cu specificul modului de viață. „Populația albă se reduce la număr inclusiv din cauza ratei mortalității înalte din cauza supradozei de droguri și consumului de opioide, în ansamblu. Dacă nu ar fi existat acești factori, ar putea rezista o perioadă mai îndelungată”.

Un Aztlan independent în locul Californiei

Invazia latinoamericană în statele din sud sporește suspiciunile despre intențiile lor separatiste. În secolul XIX California și Texas se aflau în componența Mexicului, care le-a pierdut ca rezultat al unui acord inechitabil cu Washingtonul. În școlile mexicane copiilor li se vorbește despre această nedreptate istorică. Mexicanii, care migrează în SUA, aduc cu ei și amintirile despre aceste frustrări istorice.
Din anii 80 ai secolului trecut, diaspora latinoamericană a început să vorbească tot mai mult despre un Aztlan – un stat independent care ar putea fi creat în sudul SUA de către urmașii mexicanilor. Ambițiile celor care sosesc aici sunt alimentate de statistica cu privire la migrație. Din anii 80 ai secolului XX, până în anii 2000, numărul vorbitorilor de limba spaniolă în statul Arizona a crescut cu 219%, în California cu 177%, în Texas cu 113%. Evocându-și ponderea numerică, aceștia își revendică dreptul de a fi reprezentați în establishmentul țării, însă nu reușesc să obțină ceea ce-și doresc. Eșecurile în carieră intensifică nivelul de frustrare, iar mulți se plâng că în administrația lui Donald Trump nu există niciun hispanic.

Scriitorul Theodore Beale, nominalizat de șase ori la premiul literar de mare prestigiu «Hugo», consideră că separatismul mexican reprezintă o amenințară destul de reală: „Urmările reducerii numerice a populației albe sunt clare. Partidul Democrat virează tot mai spre stânga, republicanii alunecă spre un naționalism radical. Sud-Vestul, unde vor predomina hispanicii, își va anunța dorința de separare. Destrămarea SUA ar putea începe în anii 30 ai secolului XXI”.
El a amintit și de istoria Detroitului: „În decursul unei jumătăți de secol, 95,6% din albi au părăsit orașul. Au fost un milion și 182 mii, au rămas 75 mii”. Theodore Beale nu exclude că aceeași soartă să aibă și celelalte orașe și regiuni ale țării.

Loading...
loading...

2 COMENTARII

  1. ‘Americanii’ sunt nişte ipocriți-ei ce sunt?(colonişti).Migrația popoarelor şi colonizarea e decând pământul.Acum românii au ocupat orăşele întregi în Spania-vi se pare corect ..dar dacă vin străini în România vă panicați.Cei care vă panicați faceți mulţi copii şi nu-i lăsați să plece din țară..aşa nu o să mai fie loc pt.alții ‘străini’

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.