„Ion Iliescu este un criminal”

După înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu, s-a creat, în mod intenţionat, o „psihoză teroristă” care a dus la decesul a peste 800 de persoane şi rănirea a peste 2.100, spun după 29 de ani, la sfârșitul lui decembrie 2018, procurorii militari care au instrumentat „Dosarul Revoluției”. Se atestă astfel că cei care au condus Consiliul Frontului Salvării Naţionale, în frunte cu Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, au derulat în zilele de după 22 decembrie 1989 o „amplă şi complexă activitate de inducere în eroare” a populaţiei, prin aprobarea unor diversiuni comise de militari, dar şi prin apariţii televizate.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu au fost inculpaţi în dosarul Revoluţiei, au anunţat, vineri, 21 decembrie 2018, reprezentanţii Parchetului General. Cei patru sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii, procurorii precizând că, după înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu, s-a creat în mod intenţionat o „psihoză teroristă” care a dus decesul a peste 800 de persoane şi rănirea a peste 2.100. După 22 decembrie s-au tras peste 12,6 milioane de cartuşe.

„Prin ordonanţa din 18.12.2018, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul penal intitulat generic «Revoluţia Română din decembrie 1989», au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu (membru şi preşedinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviaţiei Militare) şi Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor contra umanităţii prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k C.p” – Parchetul General.
Potrivit procurorilor, cercetările au vizat stabilirea situaţiei de fapt în ceea ce priveşte „exercitarea directă a prerogativelor puterii de stat şi a luării deciziilor cu caracter politic şi militar de către grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu”.

„Probatoriul administrat a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii sale. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”.
Procurorii susţin că, începând cu seara zilei de 22.12.1989, ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.

„Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. La rândul lor, cei patru inculpaţi ar fi participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc. În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe”.
Procurorii spun că psihoza teroristă „ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice”.
„Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00). Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat”.
Probatoriul administrat în cauză relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu „ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor”.

„Probele au evidențiat existența unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unități militare, precum și existența unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceaușescu”.
Potrivit procurorilor, până la execuția celor doi, pe 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a lor.
„Au fost clarificate circumstanțele și împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgență a fostului președinte și a soției acestuia, judecarea propriu-zisă, motivațiile reale care au stat la baza acestei acțiuni și, mai apoi, executarea soților Ceaușescu”.
„Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste”.

Procurorii precizează că inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989, precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române, începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.
„Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”.

„Ion Iliescu este un criminal”

Fostul procuror militar Dan Voinea, cel care a instrumentat Dosarul Revoluţiei, spune într-un interviu pentru Realitatea TV că „Ion Iliescu este un criminal”:

– Domnule Dan Voinea, câte presiuni au fost pe dumneavoastră din momentul în care ați făcut Dosarul Revoluției?
– Cea mai mare presiune a fost când m-au scos din dosar. În momentul în care l-am chemat pe Ion Iliescu, a doua zi s-a și pus problema să mă scoată din dosar (2007 – n.). Adică, Ion Iliescu a făcut o plângere împotriva mea la doamna Kovesi, care era atunci procuror general, că el nu a știut de anumite probe care sunt la dosar și, totodată, s-a făcut și o sesizare la Curtea Constituțională. Judecătorii de acolo s-au grăbit să dea o decizie prin care au interzis procurorilor militari să mai cheme civili la anchetă. Practic, mi-au luat dosarul. Atunci am împachetat dosarul (era decizia Curții Constituționale și nu puteam să o comentez), l-am împachetat, l-am numerotat și l-am dat la colegii civil.

– Deci, rolul doamnei Laura Codruța Kovesi a fost…
– Rolul doamnei Kovesi a fost să primească plângerea domnului Ion Iliescu și să declanșeze o cercetare a mea, pentru că în dosarul ăsta, practic, domnul Iliescu a reclamat că nu a fost informat despre toate probele care s-au făcut împotriva lui. Lucru neadevărat, pentru că noi l-am chemat de multe ori și de fiecare dată venea, ne dădea câte o carte, pleca… Nu a fost de ajutor niciodată la anchete.

– Ce l-a nemulțumit pe Iliescu? Ce nu i-a convenit?
– Nu i-a convenit că erau foarte multe mijloace de probă, jurnale ale acțiunilor de luptă, în care era nominalizat. Și era și un Dosar de Mineriadă, iar generalul care a ținut jurnalul acțiunilor de luptă l-a nominalizat în ziua de 13 (13 iunie 1990 – n.) cu intervenții personale pentru reprimarea manifestanților din Piața Universității.

– Bun, dar ce vină a avut Iliescu la Revoluție?
– După 22 au fost victime, până pe 25. Atunci s-a constituit un grup de putere care a condus, practic, împreună cu Stănculescu, operațiunile militare din București și din țară, iar ulterior acest grup de putere a rămas la putere și a preluat puterea. Acum, rămâne să vedem, pentru că este un dosar în anchetă, nu pot eu să spun…

– Cum a reacționat Ion Iliescu atunci când l-ați chemat și i-ați arătat dovezile care îl incriminau?
– Când l-am chemat pe Ion Iliescu să îi prezint materialul, a venit cu trei avocați. Când a văzut că îi arăt jurnalul acțiunilor de luptă unde a ordonat să facă așa… Unul l-a consemnat: ora cutare, sună tovarășul Iliescu, să intre 100 de soldați să acționeze în zona cutare… Ora cutare, sună Iliescu, îi trebuie 12 TAB-uri.

– La Revoluție sau la Mineriadă?
– Și la Mineriadă. Și m-a reclamat la Koveși, că el nu a știut că există probele astea la dosar. Vă dați seama, dacă eu aș fi spus că am probele astea, nu că nu mai găseam jurnalul, dar nu găseam nici fișetul a doua zi. Eu le-am ținut până când l-am chemat și am făcut public că există și i le-am prezentat. Și atunci m-a reclamat la Koveși și a făcut și o plângere la CCR. Iar judecătorii care erau numiți de Ion Iliescu au dat decizia că procurorii militari nu mai au voie să cerceteze civili. Așa mi-au luat Dosarele. Iar mie au vrut să îmi facă Dosar Penal. Eu, când am văzut, m-am pensionat, ca să îi las, că altfel mă băgau în pușcărie. Ieșeam pe vremea asta, cred. Așa am plecat eu.

– Ion Iliescu este un criminal?
– Este, da. Ion Iliescu este un criminal. El, de câte ori a fost chemat, a refuzat să dea declarații. Ne-a adus câte o carte scrisă de el. Nu am citit niciodată cărțile.

– Prima oară când l-ați audiat pe Ion Iliescu?
– Cred că în 2005, pentru că până atunci nu am avut eu dosarele. Până în 1995, toate dosarele au fost clasate. Împușcat din eroare. Împușcat din eroare”. Și a trebuit să infirm toate soluțiile și să încep să fac anchete. Numai la 12 noaptea plecam de la Parchet. Erau sute de dosare clasate.

Dan Voinea este general şi magistrat român. Este procuror militar din 1982, între 1997 şi 2000 a condus Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În decembrie 1989, când avea grad de maior la Direcţia Procuraturii Militare, a fost desemnat procuror în procesul Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu, find cel care a întocmit rechizitoriul pe baza căruia au fost condamnaţi la moarte şi executaţi, în 25 decembrie 1989. Generalul magistrat Voinea este cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare de după 1989, cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi cel al Revoluţiei din decembrie 1989, până în 2019.

Loading...
loading...

8 COMENTARII

  1. Cine a cercetat dosarul” revoluției ” și mineriadelor știe tot….iar acum este obligat să” sară dintr-o barcă în alta “…pînă nu se va schimba denumirea de” revoluție ” în ceea ce a fost defapt…..dar mai este pînă atunci….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.