„‹Cântarea României› valorifica talentele și orientări de prim-rang”

„Pe vremea comunismului, activitățile culturale erau concentrate în ceea ce se numea ‹Cântarea României›. Astăzi, cei care nu au cunoscut ceea ce se întâmpla atunci denigrează sau cel puțin ironizează acest mare festival național. De fapt, a fost vorba de o mobilizare a capacităților artistice în cadrul unor concursuri, începând de la nivel de secție sau de întreprindere, școală etc. pe un parcurs, care se finaliza la doi ani. Pe undeva, se aseamănă cu concursurile de la televiziune de tipul ‹Românii au talent›, dar avea o amploarea deosebită.

Domeniul care mă interesa, folclorul, se afla în prim-plan, iar evoluțiile în acest domeniu erau de cea mai înaltă calitate și mai ales de o autenticitate perfectă. Juriile de la un anumit nivel erau alcătuite din specialiști din instituțiile de cercetări și nu era admisă falsificarea textelor sau folosirea unor melodii care nu erau reprezentative pentru zona respectivă.

Tot în cadrul festivalului, aveau loc și sesiuni știintifice și se tipăreau publicații de specialitate.

Toate acestea au favorizat o revenire la tradițiile autentice ale poporului român.

Din păcate cultul personalității trebuia promovat și aici. Apăreau montaje literar-muzicale în care trebuia evocat Conducătorul. Dar afară de aceste obligații, restul valorifica talentele și orientări de prim-rang”

  • Dan Ravaru, profesor, etnolog, consilier în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui
Loading...
loading...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.