Macron, în filmul lui, se visează noul Napoleon al Europei!

Din start, trebuie spus că propunerile pentru reînnoirea Europei vin de la un lider european compromis politic. De aceea, propunerile sale trebuie citite cu mult scepticism. Pe Macron nu îl apasă întâi grija „Europii”, ci a propriei imagini, deteriorată iremediabil după marile rateuri din timpul scurtului său mandat (să sperăm, singurul).

Aşa, să vorbeşti despre protecție socială pentru toți cetățenii UE, când tu nu oferi protecția socială minimă nici muncitorilor din țara ta, care se află de luni de zile în stradă, asta e puțin spus demagogie, e deja din alt film. Macron, în filmul lui, se visează noul Napoleon al Europei, omul cu plan, dar nu poate ieşi din Palatul Elysee fără să primească înjurături şi ouă în cap. Si Chaplin ar fi invidios pe un astfel de film.

Impostura acestui servant al marelui capital este atât de grețoasă, încât în manifestul său nu pomeneşte nimic despre cauzele care au adus divizare în Uniunea Europeană şi nici nu are de gând să le îndrepte. Vorbeşte de „o piață fără suflet”, el fiind unul dintre sinistrele butoane ale acestei maşinării oligarhice odioase, care a învrăjbit cetățenii şi statele. Cauza euroscepticismului în creştere este tocmai îndepărtarea instituțiilor europene de grija pentru bunăstare, pentru cetățean, drepturi şi libertăți, împărţirea lor în cetățeni de prim rang şi de rangul doi, în țări-nucleu şi țări second-hand, cele din urmă neavând acces nici măcar la drepturile stipulate în tratat, ba mai mult propunând ca însuşi accesul lor la dezvoltare economică (până la urmă) şi la fonduri europene să fie condiționat de criterii abstracte, precum statul de drept. Pe toate acestea, Macron nu le vede, el vede în schimb noi instituții de control. Astea vor aduce prosperitatea şi vor anihila naționalismul din Uniunea Europeană, un control al gândirii şi al opțiunilor electorale, cu siguranță.

Vorbind în truisme de tipul „salariul minim adecvat la nivelul fiecărei țări”, Macron vrea să pară preocupat de soarta celor sărăciți prin muncă, fără să spună şi să propună nimic nou, de altfel. Munca nu este o sursă de bunăstare pentru toată lumea în acest capitalism neoliberal. Acesta e adevărul pe care UE nu-l spune, iar monsieur Macron îl ține ascuns. Să facem locuri de muncă a fost obiectivul central al UE din ultimii 20 de ani. Și s-au creat locuri de muncă, sute de mii, milioane de locuri de muncă ale perpetuării stării de sărăcie, ale depravării materiale şi ale acumulării frustrărilor. Nu doar în România, în Spania, Franța, Italia, Grecia, peste tot. Iar, Macron nu face decât să propună menținerea unui „salariu minim adecvat fiecărei țări”, adică să trăiască avantajul competitiv oferit corporațiilor transnaționale.

Macron nu vrea să se atingă de modelul economic existent, sursa disensiunilor, euroscepticismului şi a inechității sociale. De aceea, nu vorbeşte despre transferuri fiscale, despre solidaritate între țările bogate şi cele sărace, nu vorbeşte despre taxare, despre transfer de tehnologie, nu. În schimb, ne pune pe tapet costuri pe care le vom suporta egal cu toții: mediu şi schimbări climatice, apărare, migrație şi securitate internă, cercetare şi inovare. Toate acestea le vom suporta solidar, pentru că nu vom mai fi în competiție între noi, ci în cooperare. Ştim rețeta, am văzut-o după criză: socializăm pierderile, pentru ca cei bogați, bănci, companii, să poată capitaliza profiturile.

Am înțeles cum stau lucrurile, domnule Macron, aşa că ține-ți proiectul pentru tine.

Autor: Cristian Moisoiu, via Gândește.org

Loading...
loading...

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.