„Astăzi a învins ipocrizia mondială”

„Am făcut cunoștință cu Assange în urmă cu opt ani. Pe atunci locuia în casa prietenului lui, într-un sat mic din suburbia Londrei, cu brățară la picior. Nu accepta să vorbească în nicio încăpere unde existau pereți, pe niciun subiect, în afară de vreme. Credeam că exagerează. Atunci toți credeau așa.

Însă el insista și, lăsând telefoanele acasă, ne plimbam prin pădure, care era atât de curată, încât aveai senzația că ai putea fi ascultat și acolo. Assange povestea cum este organizată lumea. Mai exact, cum funcționează ipocrizia mondială. Cu mult timp până am început să avem suspiciuni, ne explica cum Google sau Twitter există doar pentru a a)Urmări pe toți, b)Dirija sentimentele mulțimilor.

Big Brother, una din cele mai monstruoase distopii, iată, a venit deja, e în fiecare zi cu noi, e în buzunarul nostru, iar noi ne bucurăm că ne-a făcut viața atât de comodă și interesantă.

Am convenit cu Assange să realizeze o emisiune de autor la RT și el a reușit să facă câteva ediții excepționale. Astăzi le vom repeta. Înțelegând că ipocrizia mondială va găsi pentru ce să-l cotonogească sau chiar să-l omoare, Assange a cerut azil în ambasada Ecuadorului.

Desigur, ar fi trebui s-o facă la ambasada noastră (a Rusiei – n.). Ar fi trăit acum precum Snowden, ar fi călătorit la Soci, ar fi comunicat liber cu oricine. L-aș fi învățat să fiarbă raci. Totuși, el nu s-a sfătuit, iar mai târziu nu mai putea fi scos din ambasada Ecuadorului – l-ar fi înhățat imediat, așa cum l-au înhățat azi.

A petrecut aproape șapte ani în această ambasadă fără a vedea lumina soarelui, fără a ieși la aer liber, fără a comunica liber. În ultimul timp, a fost lipsit de internet și vizitatori.

L-am vizitat de câteva ori la ambasadă. E un simplu apartament vizavi de gălăgiosul «Harrods», înconjurat zi și noapte de bravi polițiști.

Nu mai puteam vorbi deschis acolo, totuși, am discutat despre viață, despre lume și despre soarta lui.

– Le ce îți trebuie toate astea?, l-am întrebat eu. Ți-ai pus viața pe altar, pentru ce?

– Pur și simplu, urăsc minciuna. Urăsc când sunt mințit, a spus Assange.

Ce îl așteaptă acum? Zeci de ani prin închisori? Pedeapsa cu moartea în unul din Statele care reprezintă o sursă de inspirație pentru democrația din lume?

Era pregătit de orice.

Astăzi a învins ipocrizia mondială”

Margarita Simonyan, redactorul-șef al Sputnik și RT

Bătălia pentru Assange: libertatea lui este și libertatea noastră

„Crima” lui Assange este că demonstrează că există o distanță uriașă între societatea liberă în care ne gândim că trăim și cea în care trăim cu adevărat, în care drepturile omului sunt încălcate cu bună știință, libertățile garantate de Constituții sunt apă de ploaie, iar libertatea ca și concept e doar un miraj. Bogații lumii și corporațiile controlează guvernele, iar guvernele ne mint că tot ce se face este spre binele nostru și nu pentru profitul lor. Iar oameni ca Assange, Manning, Snowden au demonstrat că fix așa e. Iar pentru îndrăzneala lor trebuie să plătească. Singuri. Noi suntem prea lași ca să stăm alături de ei (Citește mai departe…)