„Generaţiile de după 1990 sunt complet dezrădăcinate de glia acestei ţări, din punct de vedere sufletesc şi fizic”

Într-un interviu pentru revista Formula AS, conf. univ. dr. Avram Fițiu, de la Universitatea de Științe Agricole din Cluj, trage un semnal de alarmă asupra dispariției clasei țărănești din România post-decembristă, deposedată de terenuri după 1989. „Dacă în ultimele două milenii, am avut generaţii statornice, care s-au încăpăţânat să lucreze şi să apere acest pământ, generaţiile de după 1990 sunt complet dezrădăcinate de glia acestei ţări, din punct de vedere sufletesc şi fizic. Noi suntem generaţia care a creat cel mai mare val de emigraţie pe timp de pace din Uniunea Europeană, ceea ce dovedeşte un ataşament foarte redus faţă de glia strămoşească”.

Avram Fiţiu a încheiat un amplu studiu dedicat condiţiei actuale şi de perspectivă a ţăranului şi a mediului rural românesc, construind un solid piedestal ştiinţific pentru propăşirea celor peste 4 milioane de familii prezente astăzi în satele româneşti.

„Prin dispariţia ţăranilor dispare grupul social purtător al tradiţiilor poporului român şi al identităţii naţionale”

– În discursul său rostit la intrarea în Academie, marele poet Lucian Blaga aducea un memorabil «Omagiu ţăranului român», pentru stabilitatea sa în istorie. Studiul dumneavoastră. începe, în schimb, cu un avertisment: dacă ţăranul român nu se schimbă odată cu vremurile, va dispărea. Despre ce schimbare vorbiţi, domnule profesor?
– Ţăranul trebuie să se schimbe prin educaţie. Nu să dispară, ci să se adapteze, păstrându-şi liniile esenţiale care-l definesc. Am muncit 19 ani la acest studiu, avându-l în minte pe tatăl meu şi munca grea din gospodăria ţărănească la care am luat parte, şi eu, în copilărie. Spaţiul rural se află în schimbare totală, trebuie redefinit. O acţiune de interes naţional, în care trebuie implicaţi şi specialiştii, universităţile agricole, studenţii şi colegii mei, profesori. Ţăranul devine o ţintă educaţională pentru toţi, inclusiv pentru Ministerul Agriculturii. Pornim de la constatarea generală că factorul politic românesc din ultimii ani a conturat pentru ţăran o transformare istorică, fără să-l consulte însă. Scos din spaţiul interesului public, ţăranul român s-a simţit dat deoparte, şi-a pierdut motivaţia şi implicarea, lăsându-se manipulat politic şi economic. În loc să aibă un partid ţărănesc puternic, ţăranii şi-au pus soarta în mâinile altor partide, deşi, din punctul de vedere al celor mai mulţi dintre politicieni, gospodăria ţărănească tradiţională ar trebui lăsată să dispară şi, în locul acesteia, să apară ferme industriale.

„Consecinţele desfiinţării clasei ţărăneşti sunt devastatoare”

– Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea ţăranii, aşa cum îi cunoaştem din istoria ţării şi, mulţi dintre noi, din propriile biografii?
– Prea puţini sunt la noi cei care înţeleg consecinţele dezastruoase ale dispariţiei ţăranilor. Apologeţii acestui fenomen catastrofal (şi nu sunt puţini), nu-şi dau seama că, odată cu ţăranul, dispare chiar grupul social care le-a asigurat supravieţuirea politică după ’90. Ce prevede acest scenariu? Să-i scoată pe ţărani din sate şi să-i determine să vină la oraş, în ghetouri, să stea cu mâna întinsă la guvern. E vorba de câteva milioane de oameni! Vor să-i ”dezmorţim”, adică să-i scoatem în stradă? E adevărat, multe gospodării ţărăneşti vor dispărea de la sine, dar multe vor rămâne. Grija lor trebuie s-o avem! Să vină aceşti purtători de mânecuţe ai politicii în Banat, unde italienii au cumpărat 80% din pământuri. Banatul a fost cândva fruncea, dar acum a rămas pustiu, teren de speculă şi robie pentru deposedaţii de loturi, care şi-au terminat demult puţinii bani încasaţi din tragica vânzare a gliei bătrâneşti. Consecinţele desfiinţării clasei ţărăneşti, după modelele profund viciate ale unora, sunt devastatoare:

1. Dispare un ţesut social care a jucat, în ultimii 29 de ani, rolul de tampon pentru pacea socială din ţară;

2. Dispare singurul grup omogen, capabil de a crea stabilitate economică pe termen scurt şi mediu;

3. Dispare un grup social ce va lăsa locul unor grupuri etnice de imigranţi din Orient (Pakistan, India, Vietnam, China etc.);

4. Dispare grupul social purtător al tradiţiilor poporului român şi, implicit, al identităţii naţionale;

5. Dispare grupul social cu cea mai ridicată natalitate, atât de necesară pentru o ţară aflată în scurgere de populaţie;

6. Dispare grupul social care deţine în proprietate românească mare parte din patrimoniul funciar al ţării (pentru securitatea alimentară a României, păstrarea fondului funciar este esenţială);

7. Dispare grupul social care asigură coloana vertebrală a enoriaşilor bisericii naţionale, dezechilibrând stâlpul principal al societăţii româneşti;

8. Dispare grupul deţinător al unui patrimoniu gastronomic inestimabil pentru generaţiile viitoare;

9. Dispare grupul capabil să producă alimente gustoase şi sănătoase, ca alternativă la produsele chimizate oferite de sistemele agricole industriale;

10. Dispare grupul social care protejează mediul înconjurător, prin practicile sale agrare, ecologice.
– Se vorbeşte mult şi despre „punctele slabe” ale agriculturii ţărăneşti…
– Da, aceste puncte există, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i desfiinţăm pe ţărani. Iată câteva minusuri de care trebuie să fim conştienţi, pentru a lua măsuri în acord cu politica agricolă comună a UE: vârsta înaintată a ţăranului; lipsa de cunoştinţe de piaţă, pentru a-şi vinde produsele; lipsa mijloacelor de producţie, a tractoarelor şi maşinilor agricole; lipsa unui sistem propriu de informare; lipsa unui sistem propriu de creditare; lipsa unui sistem coerent de organizare sindicală; lipsa de organizare a „lanţului alimentar”; lipsa de iniţiativă; gândirea pe termen scurt; individualismul şi altele.

– Vă temeţi de dispariţia ţăranilor. Guvernanţii nu se tem. Vând pământul, nu ştiu istorie, nu pricep mersul vieţii la ţară şi nu pot stabili direcţiile de salvare a satului. Se mai poate face ceva?
– Clasa politică iresponsabilă pe care acest popor (dacă i se mai poate spune popor) a votat-o cu ochii închişi consideră că pulverizarea, în 10-15 ani, a unei clase sociale milenare este un act de bravură şi mare progres. Să transformi în milogi ai statului 9 milioane de români reprezintă un act de trădare naţională ce trebuie pedepsit, măcar moraliceşte. Să duci la disperare şi deznădejde 9 milioane de români care îşi pierd statutul de stăpâni ai pământului înseamnă atentat la siguranţa naţională a României. Practic, clasa politică românească nu i-a dorit pe ţăranii demni, care nu s-au lăsat manipulaţi cu un kilogram de zahăr. Ca urmare, a dat ordin de lichidare spirituală, socială, culturală şi economică. În mintea îngheţată a politicienilor de toate culorile, clasa ţărănească e depăşită de istorie. Întrucât ţărănimea nu este organizată, omul politic nu se sinchiseşte să-i apere interesele. Incult şi lipsit total de patriotism, acest politruc habar nu are de importanţa şi rolul istoric al ţărănimii, nu e în stare să înţeleagă satul şi catastrofa care-l paşte. De regulă, o mare parte din clasa politică românească este formată din foşti directori de IAS, care vor să pună mâna pe orice hectar deţinut de ţăran. Această ţesătură politică putredă moşteneşte convingerea sovietică, cum că ţăranul şi biserica reprezintă fenomene retrograde, ce se împotrivesc progresului şi trebuie distruse.

„Suntem generaţia care ne-am trădat strămoşii”

– În scenariul dumneavoastră, aşa de sumbru, vor dispărea şi aşezările ţărăneşti?
– Noi suntem generaţia care ne-am trădat strămoşii, prin vânzarea unei treimi din pământul ţării. În viaţa unui popor, se succed generaţii şi generaţii, precum în viaţa unei familii. Unele generaţii construiesc, altele apără ce-au acumulat strămoşii. Astăzi pământul se vinde! În decursul ultimilor 2000 de ani, Europa nu a mai cunoscut un popor care să-şi vândă o treime din pământ pe timp de pace, cum au făcut românii! Suntem unici în această privinţă şi înspăimântăm de-a dreptul alte popoare vecine din Uniunea Europeană. Dacă în ultimele două milenii, am avut generaţii statornice, care s-au încăpăţânat să lucreze şi să apere acest pământ, generaţiile de după 1990 sunt complet dezrădăcinate de glia acestei ţări, din punct de vedere sufletesc şi fizic. Noi suntem generaţia care a creat cel mai mare val de emigraţie pe timp de pace din Uniunea Europeană, ceea ce dovedeşte un ataşament foarte redus faţă de glia strămoşească. Am înstrăinat peste o treime din pământul acestui neam. Nu prea mai avem nimic scump pe lume. Ne părăsim cu uşurinţă familiile, pământul şi mormintele strămoşilor. Un popor construit pe o astfel de generaţie nu are cum să supravieţuiască. Din punct de vedere fizic, pe trendul actual de vânzare a pământului către străini, în maximum 7 ani (2025) românii vor vinde ultima palmă de pământ din cele 15 milioane de hectare de terenuri agricole. Nu este, evident, nicio tragedie, pământul ţării nu se mută în alte zări, ci se schimbă doar stăpânii, slugile şi limba vorbită pe aceste plaiuri.

„Să faci milogi ai statului 9 milioane de români este un act de trădare naţională!”

„Nu cred că există în lume o clasă politică „mai performantă” în a transforma propriul popor, din stăpân în slugă, în mai puţin de 10 ani! Să faci, în aşa de puţin timp, milioane de slugi, presupune o tehnică de lucru de invidiat şi un popor pulverizat sufleteşte, emoţional şi economic (Citește mai departe…)

Loading...
loading...

4 COMENTARII

  1. Atita timp cit hotia si prostia vor fii promovate nu exista nici o sansa ca noile generatii sa i-si doreasca sa ramina in tara nu are importanta ce guvern a condus

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.