Despre degradarea limbii române în spațiul public

Uniunea Scriitorilor din România, ca organizație de breaslă a profesioniştilor literaturii şi moştenitoare a tradiției cultivării limbii române, îşi manifestă profunda îngrijorare față de degradarea continuă a limbii române folosite în spațiul public, ca şi a nivelului cultural general, în special din partea celor care, prin rolul lor social, sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni.

Limba română nu este un simplu instrument de comunicare. Ea este o componentă esențială a identității şi un liant al unității naționale, chiar în epocile mai îndepărtate, în care statul român nu exista. Însă chiar şi atunci, păturile luminate ale societății s-au preocupat de cultivarea limbii, preocupare pe care unul dintre precursorii modernității, Ienăchiță Văcărescu, o echivala cu patriotismul.

Limba este, de asemenea, instrumentul gândirii. Cineva care vorbeşte și scrie incorect este puțin probabil să gândească bine, cu atât mai mult, cu cât incorectitudinea exprimării este primul şi cel mai elocvent semn al absenței unei culturi corespunzătoare, deci al lipsei pregătirii şi competenței.

Astăzi, limba română vorbită și scrisă în spațiul public – de către politicieni, oameni de media, „vedete” ale divertismentului şi alte categorii de persoane cu apariții publice frecvente – a atins un nivel îngrijorător de scăzut, din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale şi ortografice, ca şi al vocabularului utilizat. În pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare, această degradare este continuă şi nu se întrevede niciun semn că s-ar opri.

Degradarea limbii române vorbite este însoțită şi amplificată de o la fel de îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural general. Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio şi televiziune, dar şi nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil. Atât prin temele abordate, cât şi prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică, exemplul pe care îl primeşte societatea românească (în primul rând, tinerii) este descurajant. În loc să cultive valorile, să ofere repere şi modele – de care istoria noastră, ca şi prezentul, nu duc lipsă -, viața publică românească oferă contra-exemple, ruinătoare moral şi dăunătoare intelectual.

Cauzele acestor fenomene (de la dezinteresul față de învățământ la erodarea instituțiilor) sunt cunoscute. Uniunea Scriitorilor din România îşi manifestă adânca preocupare în fața acestor semnale îngrijorătoare cu privire la starea intelectuală şi morală a spațiului public şi, mai ales, față de efectele devastatoare, în timp, ale lipsei de reacție în fața acestor evoluții negative, care periclitează însăşi identitatea națională. Uniunea Scriitorilor îşi exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor în cauză întreaga ei experiență culturală, pentru corectatea acestei stări de lucruri.

Uniunea Scriitorilor din România face un apel la toți actorii vieții publice, ca şi la instituțiile care, prin natura lor, pot contribui la oprirea degradării limbii şi a nivelului cultural, să dea dovadă de responsabilitate şi să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționalități, înainte ca ele să se transforme în adevărate obstacole în calea funcționării României ca stat european modern.

Comunicat al Uniunii Scriitorilor din România

Loading...
loading...

4 COMENTARII

  1. Degradarea pleaca de la izvor adica partea spirituala si se adanceste si in lumesc cum este normal. Un om de stiinta sau carturar sau orice altceva daca nu are pregatirea minima optima spirituala ca si reper sigur o ia pe “aratura”. Deci despre ce vb???

  2. Timp de 30 de ani a muncit cu sarg si perseverenta mdam Andronescu sa darame din temelii invatamantul din Romania. O condamn si post mortem pt ce a facut.

  3. Acum mulți ani, să tot fie vreo 30, unii care știau limba română mai bine ca primii ministri ai zilelor de acum, s-au revoltat (chiar dacă dirijat) și au lichidat “cel dintâi lingvist al țării”.
    Loviți de înțelepciune și bucuroși nevoie tare (nu mare) au ales pe Rânjet Vodă. În afară de schimbarea raportului 4/6 la 16/9 (ca să încapă zâmbetul cel lărgit) aceiași vorbitori de limbă română și-au decis soarta pentru următorii 30 de ani: drumul spre tâmpire trece prin agonie.

    Și au perseverat! Cu tăria dată de expresia: Cum e prostul mai voinic!

    Astfel că progeniturile lor, vajnicii tineri ai zilelor noastre, au decis că este mai bine să admiri un fund și-o țâță între două meciuri pe care le vezi cu colegii din multinațională la fosta crâșmă de cartier transformată de un antreprenor din ’90 în Irish Pub sau Dance Bar Club.

    Revoltați de faptul că aceeiași bătrâni din 90 își cer pensie (unii și specială), tinerii se deconectează de la priza intelectuală a gândirii roboto-impersonale a multinaționalei care îl plătește și aleg să își păstreze sănătatea intelectuală privind plat la vise 3D.

    Tinerii valoroși (conform standardelor reale) sunt permanent alungați. Există riscul ca ei să devină lideri, deci trebuie marginalizați.

    Ironia este că toți cei care se plâng sunt bătrânii care au stat ascunși sub preșul lașității 30 de ani.

    Faptul că limba română s-a alterat atât în partea vorbită cât și în partea scrisă sau în valoarea conținutului este o vină pe care trebuie să și-o asume în primul rând generațiile de părinți și bunici.

    Am discutat cu mulți tineri. Limba lor vorbită și scrisă este curată și clară. Generalizarea problemei cu includerea acestor tineru este incorectă. Tratarea problemei nu se face prin arătarea cu degetul, ci prin comunicarea ci tinerii. Ați fi surprinsă cât de repede se redresează lucrurile. Dar, în mod tradițional, nu avem timpul să o facem. Noi. Cei mai bătrâni. Care știm româna corectă! Nu-i așa?

    Hai să vorbim 5 sau mai multe minute pe zi cu un alt tânăr. Și veți vedea că sunt deschiși și se corectează repede.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.