ADUNAREA!

Când am părăsit Țara, din considerente strict personale, în luna iunie a lui ’89, am riscat și cu un billet de avion „dus” (nu și cu opțiunea de „întors”), mi-am luat familia și ne-am stabilit în Canada.

Pentru mine a fost, la început, un șoc văzând cum oameni liberi trăiesc într-o țară liberă.

Cum într-o țară civilizată și bazată pe principii morale și etice zdravene, oamenii se comportă civilizat și duc o viață decentă și sunt respectați, având drepturi și privilegii stabilite și susținute de legi care fac sens.

Desigur, ca în orice pădure, mai sunt și uscături, dar acestea sunt insesizabile din multe puncte de vedere.

Timp de 30 de ani, m-am adaptat și m-am integrat în societatea Canadiană și mi-am câștigat dreptul de a avea o viață decentă și cu posibilități.

Nu m-am simțit niciodată că aș fi fost tratat ca sclav, ci dimpotrivă, am primit sprijin în toate acțiunile pe care le-am întreprins.

Niciodata, nimeni, nu m-a numit „emigrant” și nu și-a arătat aversiune pentru faptul că vin dintr-o altă țară.

Am terminat cursuri de specialitate fiind susținut, am deschis afaceri fiind susținut și, în general, ca cetățean am fost susținut de un sistem foarte bine pus la punct.

Aici, animalele sunt ocrotite prin legi aspre, bătrânii sunt ocrotiți și îngrijiți cum nici nu vă trece prin minte, copiii, de asemenea, aici au loc și conviețuiesc civilizat oameni din toate colțurile Lumii.

La tot pasul există o rezolvare.

Sunt produse pe piață pentru toate buzunarele și posibilități în funcție de buzunar.

Și, după 30 de ani de conviețuire într-o societate pe care mulți o invidiază, am ajuns la concluzia, studiind infrastructura acestei țări, că se poate și în alte locuri, la fel, că se poate și în Țara mea, unde m-am născut.

Am înțeles că o țară merge bine numai atunci când are un grup de lideri devotați țării și cetățenilor ei și aceștia nu sunt cosiderați deasupra legii.

Cu riscul de a mă repeta (am mai spus cele ce urmează și în alte postări), vreau să evidențiez câteva aspecte din Romania care nu fac altceva decât să ne îndepărteze și mai mult, unul de altul:

Suntem împrăștiați peste tot, unii adunați în grupuri care își manifestă nemulțumirile, însă fără a se canaliza pe subiectul adevărat, subiectul numărul unu, care a creat aceste nemulțumiri.

Populația este epuizată moral, fizic, financiar…

Tinerii pleacă din Țară în valuri, cu gândul de a nu se mai întoarce.

O altă categorie de tineri a apucat pe căi greșite, tinerii fiind împinși de curentul Hollywood să se prostitueze la nivel uman, cultural, pierzându-și identitatea.

Analfabetismul a atins un nivel dureros.

Evoluția poporului s-a stopat, propăvăduindu-se involuția lui.

Sistemul medical este la pământ.

Sistemul educațional a devenit o mașinație care produce confuzi.

Locurile de muncă aproape lipsesc cu desăvârșire.

Țara se vinde pe bucăți și i se distrug valorile și identitatea.

Sistemul național de conducere a Țării, este de fapt un conglomerat de adunături ale unui sistem alogen.

Dacă tu – cel care militezi și demonstrezi în stradă că se taie pădurile, și tu – cel care ieși și urli fără a fi auzit de nimeni și care ceri să nu se mai fure viețile oamenilor, și tu – cel care strigă și cere Dacia înapoi, și tu – cel care riști să-ți iei bastoane în cap pentru că vrei o viață mai bună, și eu – care vreau Țara înapoi, dacă TOȚI ne vom strânge într-un glas, devenim o forță și numai atunci le vom avea pe TOATE!

Privesc la Canada, această țară care m-a ocrotit și care m-a învățat multe lucruri frumoase și care m-a făcut să deschid ochii și să-mi destup urechile, și realizez că, la fel sau mai bine poate fi și Țara mea.

Istoria universală ne-a învățat cum s-au câștigat și cum s-au pierdut războaie, vieți, teritorii.

Viața ne-a învățat ce se poate și ce nu se poate, ce se acceptă și ce nu se acceptă.

Istoria străbunei Dacii, de la facere și până în 2020, ne-a învățat ce a fost, ce e și ce va putea fi.

Este vremea ca noi să ne unim și să alegem CE VA FI!

Când Țara va ajunge pe mâinile celor ce O iubesc, Ea va înflori.

Ceilalți se vor întoarce Acasă.

Lacrimile vor înceta să mai curgă.

Nebunii vor amuți la casa de nebuni, iar mișeii vor zace în ocne.

Vom reconstrui Țara.

Vom avea ferme în satele părăsite și obosite.

Drumuri, poduri și șosele.

Fabrici, uzine și Made In Romania.

Școli și spitale și case pentru bătrânii noștri.

Vom avea industrie, economie.

Vom avea să dăm și la alții.

Statele Lumii ne vor respecta.

Ce ne lipsește ca să le avem pe toate?

Faptul că nu suntem uniți!

Îmi vreau Țara înapoi! TOATĂ!

Loading...
loading...

4 COMENTARII

  1. Era in vremuri demult uitate o poezie proletcultista , poezie ce-avea un fel de ” concluzie ” privitoare la subiectul ei , un fel de final ce , dadea sperante ” muncitorilor , taranilor si… intelectualilor ” : VA FI LAZARE , VA FI !!! Daca in treizeci de ani nu s-a facut NIMIC , cum crezi ca se vor face… taman acum ? Astfel incat , dumneata si altii ca dumneata , din canada , U.S.A . UK { precum copii mei } sau de pe aiurea-n lume , atunci cand ve-ti venii sa va luati tzara inapoi { TOATA } 8) tare mi-este teama ca , veti avea surpriza neplacuta , de-a gasii un imens loc viran in locul unde odata… se afla Romania iar oamenii pe care , atunci cand ati plecat , i-ati lasat saraci si prosti , vor fi si mai saraci si mai prosti deci : VENITI ODATA OAMENI BUNI CAT INCA MAI EXISTAM AICI !!!!! .

    • Mai intai vreau sa ma auziti, sa ma auda Tara.
      Daca oamenii ma aud, inseamna ca nu este nimic in zadar si inseamna ca daca m-au auzit 100, sunt defapt 1000, iar daca cei 1000 vibreaza si vorbesc, vor fi 10,000 si mai multi, si toata Tara, si mai inseamna ca SE POATE!
      V-au dat, subliminal, un imn – “desteapta-te romane” si li se va indeplini dorinta…
      Desteapta-te Romane si I-ati Tara inapoi!
      Voi sunteti cei pe care voi ii asteptati!

  2. Frumoase ganduri!
    Eu am ajuns in Canada acum vreo 15 ani, deci am jumatate din experienta autorului pe aceste meleaguri dar la vreo 3 ore de fus orar departare – cat e de la Toronto (ori Montreal) la Vancouver.
    Eu vad ca daca taci si “zici ca ei” poti sa traiesti confortabil si sa astepti batranetea cu ceva certitudini linisttoare – sistemul [inca] functioneazsa.
    Eu nu ma [mai] simt asa bine si parca mi-e greu sa multumesc cu entuziasm pentru conditiile care exista fiindca platesc si eu si fiecare membru al familiei taxe si impozite. Nu vine nimic din cer si nu e nimic oferit in dar, dimpotriva – platesti (cat platesti…) si primesti o parte inapoi, daca apuci…
    Cu privire la minunatele conditii as mentiona doua:
    – aparent poti sa intreprinzi orice – taxarea este accelerata, cat sa nu-ti vina sa mucesti prea mult;
    – ce este pacat a devenit acum aproape obligatoriu – desfranarea, curvia, onanismul, perversitatile sexuale, hula “din toate pozitiile”, crima – cica… asistata, samanismul … platit de firma ca legea prevede asta! (ii zice “naturopatie” aici…), asasinatul, adica asa-zis asistare a sinucigasului dar si omorarea copilului nenascut, … nebunia schimbarii sexului, imposibilitate biologica, distrugerea mentala a copiior prin sexualizare, sterilizarea mentala – nu mai faceti copii ca “costa”, ca “moare Gaia”, zeita “lor”!, mai bine alegeti sinucidera voluntara a omenirii…
    Pentru cine sa iei Tara inapoi?
    Noi am fugit si filozofam, … copii de-ai nostri se complac in degradarea spirituala a bogatului – materialiceste – Apus… da’ nu se mai insoara, nu mai fac familie, nu mai fac copii… imbatranesc oprind viitorul sa devina viu, omenesc…
    Spune “Când Țara va ajunge pe mâinile celor ce O iubesc…”
    si aici ma opresc…. candideaza si sint cunoscuti cei promovati de fiantatori, adica de jidani sau jidaniti – nici o sansa sa scoata vot majoritar cine iubeste Tara, Neamul si Credinta – crestina, doar Ortodoxia!

    Continuarea scrisorii imi pare un vis imposibil, fiecare considera ca are o solutie salvatoare dar individuala, una in care ceilalti “de-ai lui” nu au nici rol.

    • Eu locuiesc in Jacksons Point, Ontario – un mic loc linistit de pe malul sudic al Lacului Simcoe.
      Pentru cine sa luam Tara inapoi?
      Pentru NOI TOTI!
      Mi-au murit parintii si sora pe meleaguri straine, alungati de un sistem mizerabil.
      La plecarea din Tara, in iunie 1989, pe Aeroport, inainte de a urca in avion, Securitatea aproape a smuls cerceii din urechile fiicelor mele spunand ca “aurul apartine tarii si nu tradatorilor”…
      Inainte sa inchida ochii, tatal meu mi-a spus “Du-te si ia Tara inapoi de la tradatorii adevarati!”
      Eu imi iubesc Tara si Neamul si m-a durut si ma doare, de 30 de ani, fiecare zi in care eu sunt bine, iar Tara, nu…
      Da, “cand Tara va ajunge pe mainile celor ce O iubesc”, Tara Noastra va inflori!
      Ce voi face?
      Va astept pe toti cei care va iubiti Tara, sa ne unim si sa ne luam Tara inapoi! Toata!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.