Horea și Cloșca, eroii neamului: trădați de români, vânduți de popi, judecați de germani, uciși de țigani

Pe 28 februarie 1785, Horea și Cloșca (Crișan se spânzurase în închisoare), doi dintre cei trei capi ai răscoalei de pe finalul lui 1784, sunt trași pe roată pe Dealul Furcilor din Alba Iulia, de către țiganul Grancea Rakoczi, în fața a peste 3.000 de iobagi. Fuseseră trădați de românii ce primiseră promisiunea că vor scăpa de sclavie, ajutați de preoții ce aveau nevoie să se pună bine cu autoritățile. După uciderea lor, a urmat un chiolhan pe cinste, stropit cu țuică și asezonat cu castroane mari de papricaș.

Pe 28 februarie 1785, Horea și Cloșca (Crișan se spânzurase în închisoare), doi dintre cei trei capi ai răscoalei de pe finalul lui 1784, sunt trași pe roată pe Dealul Furcilor din Alba Iulia, de către țiganul Grancea Rakoczi, în fața a peste 3.000 de iobagi. Fuseseră trădați de românii ce primiseră promisiunea că vor scăpa de sclavie, ajutați de preoții ce aveau nevoie să se pună bine cu autoritățile. După uciderea lor, a urmat un chiolhan pe cinste, stropit cu țuică și asezonat cu castroane mari de papricaș

Pornită din satul hunedorean Curechiu, pe 2 noiembrie 1784, Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan s-a întins repede din ocnele Maramureșului până în Apuseni, cuprinde repede Munții Apuseni, comitatele Hunedoara și Alba, trecând și în comitatele Turda, Cluj, Sibiu și amenințând să cuprindă toată Transilvania.
Pe lângă țăranii români, la răscoală participă și țărani maghiari din Arad și Trascău, în timp ce țăranii sași din numeroase localități rurale situate între cele două Târnave refuză să mai muncească pentru dijmă. Programul răscoalei prevedea: nobilimea să nu mai fie pe viitor, ci fiecare să trăiască din slujba îndeplinită, nobilii să-și părăsească pentru totdeauna moșiile, desființarea iobăgiei și împroprietărirea lor cu pământ, impunerea tuturor în mod egal la dări, liberarea țăranilor arestați, eliberarea națională și organizarea, după planurile lui Horea, a unei „republici populare”.

Era cel mai înaintat program al vremii formulat în Transilvania, care, aplicat, însemna distrugerea temeliilor relațiilor feudale. În fața radicalizării și extinderii mișcării țărănești, autoritățile și nobilimea iau măsuri pentru potolirea răscoalei: se numește un comisar pentru cercetarea cauzelor, sunt trimiși episcopii și se publică patente pentru liniștirea răsculaților; se hotărăsc pedepse pentru „ațâțători”; se încep tratative în vederea încheierii de armistiții.

Lui Horea i s-a atribuit, cu precădere de către presa europeană, gândul de a reface Dacia, fiind chiar numit „Rex Daciae”.

Speriate, autoritățile au început să facă tot felul de promisiuni, pentru a atrage trădătorii. Căpeteniile armatei austriece au apelat, imediat, la ajutorul țăranilor români care cunoșteau bine zona. S-a anunțat eliberarea de iobăgie și importante premii în bani.

Primul care a răspuns „prezent” a fost brigadierul silvic Anton Meltzer, de fel din Abrud. El a primit ordinul de a face planul și de a-i afla pe „frații de cruce al lui Horea”. Consătenii acestuia din urmă au ales, imediat, planul trădării: frații Ion (32 de ani) și Nuțu (50 ani), dimpreună cu Gheorghe, Vasile ori Simion Matieș, cu Simion, Iacob și Dumitru Neagru, ori Ștefan Trif. După cum se poate citi, numai români. Fiecare dintre aceștia au primit pașapoarte, pentru a putea trece nestingheriți de străjile militare, fiindu-le promiși 300 de galbeni de om și eliberarea de iobăgie.

Horea și Cloșca au fost prinși chiar de Sfântul Ștefan, pe 27 decembrie 1784, în pădurea Scorușețului, din Munții Gilăului.

În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan, vândut de nouă țărani greco-catolici din Cărpeniș, căpeteniile lor fiind preoții greco-catolici din acel sat, tată și fiu (Popa Moise/ă și Popa Moise/ă cel Tânăr), slujitorii Domnului din Abrud.

După ce Horia și Cloșca au fost uciși, s-a trecut la răsplătirea trădătorilor. Pădurarul cu planul a primit 100 de galbeni, restul,300. S-au dat diplome, iar o medalie de aur a poposit pe pieptul protopopului Iosif Adamovici, plus 30 de galbeni.

S-a mers, apoi, la făgădăul (cârciuma) „Kis pipa” din Zlata, a unui armean, pentru ospățul trădătorilor. S-au citit vorbele de mulțumire ale comisarului gubernial Mihail Brukenthal, nepotul marelui Samuel, născut prin preajma Sibiului, o „slujnică vârstnică a adus două glăji (sticle – n.) mari de vânars (țuică – n.) și le-a pus pe cele două mese. Au apărut castroanele mari de papricaș, cănoaie pline cu vin și pahare mari și groase”. S-a chefuit mult pe moartea eroilor…

Legenda spune că unii dintre țărani prinseră a se căi. Gheorghe Nicola, vărul lui Horea, a început să plângă: „De bună seamă o să cadă blestemul pe noi și mai ales pe mine pentru păcatul săvârșit vânzând pe Horia dușmanilor!”, avea să fie auzit. Îi mureau doi feciori, fiica lui cădea în prăpastie, ajungea la Cozia, la Sfânta Mănăstire, iar când trecea la cele sfinte locul de îngropăciune era știut ca „mormântul călugărului ardelean”.

În ziua de 28 februarie, orele 9:00, a început procesiunea execuției. Horea și Cloșca au fost transportați în două care separate, având alături până în momentul execuției pe preotul Rațiu din Maierii Bălgradului.

Procesiunea era încadrată de un escadron de cavalerie de Toscana și aproximativ de 300 de pedestrași și husari. Pe Dealul Furcilor (astăzi Dealul lui Horea), în jurul podiumului amenajat, au fost aduși cu forța între 2.500-3.000 de iobagi români, câte trei tineri și trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfășurat principalele evenimente ale răscoalei.

Execuţia prin tragere pe roată s-a desfăşurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloşca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un ţigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul şi după alte 8-9 lovituri şi-a dat sufletul. Conform sentinţei, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părţi şi puse în ţeapă în cele mai importante localităţi din comitatele Alba şi Hunedoara pentru intimidarea poporului. Crişan s-a spânzurat pe 13 februarie, în închisoarea din Alba Iulia.

La fel se va petrece și cu corpul lui Crișan.

Fuseseră trădați de toți, din toate națiile.

Loading...
loading...

5 COMENTARII

  1. DA AU FOST TRADATI SI CHIAR ARESTATI DE ROMANI SI DE APROPIATI AI LUI CHIAR CEI CARE II ADUCEA PROVIZII MANCARE SI TINEAU LEGATURA INTRE EL SI RASCULATII DE PRIN SATE CARE SE INTORSESERA LA CASELE LOR PT IERNAT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.