„Pe ei, pe mama lor!…”

Nu mai există asta probabil nicăieri în lume: Orice postare cu subiect politic ai avea pe facebook, ai toate șansele să te întâlnești cu apelative precum „prost”, „dobitoc”, „idiot”, „analfabet” (oricât de …perfect ar fi textul, nu contează!), sau alte injurii, dacă îndrăznești să-l contrazici pe vreun troglodit, care și-a dat seama că e „liberal”, „userist” sau „social-democrat”. Ba, ți se spune sau „fascist” sau „comunist”, dacă nu ești ambele în același timp (ceea ce ar fi o imposibilitate istorică și ideologică, dar nici asta nu contează). Ce să mai zici despre „sictirul” pe care poți să-l primești aproape oricând, despre înjurăturile cele mai grobiene, chiar și amenințări, câteodată?! Despre contraargumente …Nici nu poate fi vorba! Târtanul nu simte nici cea mai mică nevoie. El e doar sentențios, așa cum poate.

Puteți vedea oricând cum gândesc politica alții, cât de ușor o iau germanii, francezii, ca să nu mai vorbim despre italieni. Există, într-adevăr, o „cultură a dialogului” acolo, iar oamenii au pretenții de la ei în orice împrejurare, au o grijă de imaginea lor reală, dar și de a celorlalți. Nu poți să întâlnești la englezi ca un altul să-și condamne conaționalul cu injurii grave, să-i dea nume, pentru că are opinii „conservatoare” sau „laburiste”. Nici măcar nu e de închipuit. Iar polticienii sunt „feșteliți” acolo așa cum românii n-ar putea reuși să facă, sunt caricaturizați, ironizați și batjocoriți în fel și chip. Dar și aici, e din nou adevărat, cu mult mai multă clasă și stil.

Dar la români, unde, și e o culme!, politica e a câtorva, puțini, care au și confiscat totul în țara asta, unde politica aproape că nu mai are nicio legătură cu poporul decât în sondaje și alegeri, omuleții noștrii se oftică din cale afară dacă le aduci atingere imaginii „salvatorilor” lor. Pentru că toți politicienii sunt viitori „salvatori”… Iar asta depășește razant naivitatea, plonjând direct în prostie.

E bine să ne gândim la lucrurile astea când vorbim despre cât de „frumos” și „bun” e poporul român, care, altfel, da, chiar este extraordinar de frumos și bun. Dar numai pentru că poporul român are, într-adevăr, o mare „calitate”, poate inegalabilă: se pricepe grozav la cultivarea aparențelor și la victimizare. De exemplu, nu se mai satură să afle cât de rău îi este, cât se fură, cât de nenorociți îi sunt politicienii și cât de oropsit este el. Pur și simplu, nu se mai satură. Dar politicienii ăștia, din orice partid, care candidează la mârșăvia maximă din lume, înainte de orice alegeri, îi aparțin, iar el, poporul, prin ai săi fii ”bravi” și ”demni”, atunci când ajunge în aceleași poziții, nu ezită să se înfrupte pe aceleași căi, ba e tot mai ingenios… Însă ei, poporul, îi apără pe acești politicieni cu strășnicie, și mârlănie! Cât despre cultivarea aparențelor …Facebookul „românesc” este „grădina Maicii Domnului”, într-adevăr… 

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.