România, o biată colonie, care nu face decât ce vor sau stabilesc alții

Perfect nimerit acum, în plină pandemie a coronavirusului și în deschiderea crizei economice generată de aceasta, probabil cea mai gravă de la Marea Depresiune din anii 30 ai secolului trecut, au fost aduse în atenție rezultatele unui studiu realizat anul trecut de compania americană de asigurări FMGlobal asupra „flexibilității” sau „elasticității” economiilor lumii, concept care se vrea a evalua cât de cât capacitatea de rezistență la șoc și de adaptare ulterioară. Aspect evident interesant acum!

Evaluările în funcție de punctajele obținute la diferiți indicatori situează România pe locul 36 în lume, loc înaintea unor țări precum Bulgaria și Grecia, dar și, surprinzător de pildă, Coreea de Sud. Într-o punctare de la 1 (cel mai prost) la 100 (cel mai bine), România a obținut, spre exemplu, 20 puncte la categoria productivitate, 64 puncte la categoria calitatea infrastructurii, 38 puncte la categoria nivel de corupție și un dramatic doar 1,6 puncte la categoria expunere la dezastre naturale. Toate acestea perfect plauzibile! Dar absolut aiuritor, sunt consemnate 87 puncte la categoria producția de petrol, 64 puncte la categoria guvernanță corporativă, 57 puncte la categoria vizibilitatea lanțurilor de aprovizionare. Este evident că autorii studiului vorbesc din statistici, necunoscând realitățile de la fața locului: România are resurse de petrol (dar nu sunt ale ei), guvernanța corporativă funcționează la subsidiarele multinaționalelor care acționează în România și nu, în mod obiectiv, la puzderia de IMM-uri, mărunte și nefinanțate, care formează de fapt economia românească propriu zisă, iar cât privește lanțurile de aprovizionare de asemenea nu sunt ale României fiind controlate de străini. De altfel, ceea ce nu cunosc se pare autorii studiului este că România reală nu este cea din „ansamblul statistic România”, care adună mere cu pere, ci o colonie pe al cărei teren acționează separat două economii distincte: cea străină, care deține resursele strategice, activele strategice, pârghiile strategice, care se aprovizionează din economiile din care provine și care lucrează pentru acestea, și, respectiv, economia deținută de capitalul românesc, cea căreia îi rămâne doar să pună pingele și să dea înapoi. De aceea, cele 60 puncte obținute la „general”, împreună cu locul 36 în lume derivat din acest punctaj sunt niște himere! Mai degrabă, de indus în eroare și de încurcat lucrurile, în raport cu actuala criză economică și capacitatea de ieșire din aceasta.

Suma vizată a fi împrumutată este de peste 30 miliarde euro, respectiv vreo 15% din PIB-ul cu care este creditat „ansamblul statistic România”.
În economia străină, totul va depinde de rolul pe care fiecare dintre transnaționalele care acționează aici îl vor atribui terenului România în epoca postcoronavirus (și, deocamdată, nici ele nu știu bine care va fi acest rol), în timp ce în economia românească va fi prăpăd: cel puțin 30% dintre IMM-uri vor dispărea și peste 1 milion de șomeri vor apărea rapid, cărora li se vor adăuga cel puțin încă 1 milion de migranți întorși acasă ce și-au adus subit aminte de România în condițiile dispariției joburilor pasagere de prin țările făgăduinței.

Ce te faci însă cu rătăcirile unora dintre cei chiar de la fața locului, în cazul cărora necunoașterea realităților este exclusă?! Parcă vorbind despre o altă țară și făcându-se a nu ști realitățile despre capitalul autohton, diferiți antreprenori români, în general dintre cei care confundă unele succese personale cu situația de ansamblu, aiurează pur și simplu despre transformarea crizei economice generată de coronavirus într-o oportunitate pentru reluarea activității economice pe un plan superior, pentru cucerirea unor poziții noi de către capitalul românesc, prin folosirea „atuurilor noastre”, prin întărirea lanțurilor de aprovizionare naționale și tot felul de alte năzbâtii și frazeologii de același gen, uitând că România este o biată colonie, care nu face decât ce vor sau stabilesc alții și care, chiar de-ar fi lăsată să facă ce ar trebui, n-ar avea cu ce, căci resursele strategice, activele strategice, pârghiile strategice nu sunt în mâna românilor, ci la străini. Și, de asemenea, neținând cont că la guvernarea acestei țări se află politicieni care excelează prin servilism față de capitalul străin și care se consideră atașați de ideea „statului minimal”, o prostie care nu există nicăieri în lume, căci înseamnă un stat incapabil de a mai face ceva, orice, necum să folosească o criză ca o oportunitate, pentru care este nevoie să ai resurse și o dorință puternică de a încerca și imposibilul pentru țara ta. Nu mai punem la socoteală că mulți dintre cei care se afișează acum cu idei de emancipare națională sunt aceiași care au pus osul la distrugerea statului român și care întotdeauna aleg „patronalul” în fața „naționalului”, ținând cu capitalul străin, în speranța probabil că acesta le va lăsa ceva fărâmituri și lor. Iar dintre politicieni, aceia, îndeosebi de la PSD dar nu numai, care acuză guvernarea liberală că nu gestionează cum se cuvine criza coronavirusului și mai ales că nu mobilizează suficiente resurse pentru a înfrunta criza economică, se fac pur și simplu a uita că România este o colonie până-n măduva oaselor, stare și statut la care au contribuit ei înșiși până nu de mult.

România îndemnată la împrumuturi

Dramatic este că acești cântăreți ai oportunităților fac și propunerea concretă ca România – desigur, statul minimal, căci cine altcineva?! – să se împrumute de urgență la FMI și Banca Mondială de preferință, pentru a face față crizei coronavirusului, crizei economice generată de aceasta și cerinței realizării minunatului obiectiv al convertirii crizei economice într-o oportunitate. Acestei inițiative i se asociază mulți businessmani români care lucrează pentru firme străine și care evident reprezintă interesele acestora. De-ai crede că temutul coronavirus nu acționează la plămâni, ci la cap, dând în „delirium tremens”! Totuși, cu o asemenea propunere menestrelii cu pricina mai vin de acasă, în sensul că-și dezvăluie realele intenții, respectiv „palmarea” a niscai fonduri substanțiale pentru interesele proprii din banii împrumutați de statul român ce va plăti împrumutul de la noi ceilalți, fraierii României. Așa cum s-a întâmplat și cu creditul de 20 miliarde euro de acum un deceniu, făcut în favoarea băncilor străine din România și plătit de fraierii români! De data aceasta, este mai puțin probabil un asemenea credit. Splitarea între timp a economiei în două, una străină prosperă și alta românească pe ducă, îl cam exclude. Economia românească mică și nefinanțată dar cu toate angaralele pe cap (apărare, ordine publică, servicii secrete, sector bugetar, pensii, sănătate, educație) și cu întreaga susținere financiară a măsurilor anticoronavirus n-are de unde plăti așa ceva! Nici de-ar fi cineva nebun să-i împrumute acești bani. Din cei puțin peste 200 miliarde euro PIB obținuți pe teritoriul României, economia românească nu controlează nici măcar 100 miliarde euro. Iar căderea produsă de coronavirus va fi de cel puțin 30% pe ansamblu. Din care economia românească va prelua cel puțin 3/4. Adică economia românească riscă de fapt să se înjumătățească! Va fi o minune chiar să mai onoreze angaralele pe care le are pe cap, necum să mai ramburseze și 30 miliarde euro care vor fi evident mai mulți pentru că li se vor adăuga și dobânzi. Nu va fi posibil de plătit nici dacă toți românii vor pleca la cules de sparanghel în Germania, inclusiv Iohannis care ar alege astfel să pună și el osul, în loc de-a fi vasalul la București al doamnei Merkel.

Preluare: romanialibera.ro / Autor: Ilie Șerbănescu

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.