Ce le citim copiilor noștri?

Cartea va nemulțumi părinții care lasă copilului „libertatea” de a-și alege propriile valori, pe cei care nu cred că există vreo deosebire esențială între povești, pe cei care vor deprinderi tehnice sau o cunoaștere științifică, pe cei pentru care calculatorul reprezintă un „tool” educațional desăvârșit.

Într-o degringoladă culturală, precum cea în care ne scăldăm acum, întrebarea de mai sus răsare spontan. Modele educaționale mereu în schimbare și tehnicile revoluționare de instrucție pun în umbră înțelepciunea tradițională, dau greș constant, dar nu reușesc să îndepărteze complet părinții de ideea clasică de transmitere a cunoașterii relevante prin povești.

Confruntat cu probleme similare, din postura de părinte și din cea de profesor de teologie ortodoxă, Vigen Guroian a oferit câteva sugestii remarcabile într-o carte accesibilă, provocatoare și erudită.

«Tendind the Heart of Virtue», apărută la Oxford University Press, în 1998, s-a născut din dorința autorului de a oferi părinților sau, pur și simplu, persoanelor preocupate de o educație sănătoasă o argumentație solidă și convingătoare pentru alegerea anumitor povești pentru copii.

„(…) in order to be of some assistance to parents or teachers who deșire to learn, aș we did, what books and stories to read with children în the midst of a busy life în which time is limited and making the right choices is important.”

Mergând pe urmele lui Alasdair MacIntyre, pentru care doar poveștile pot da sens unei vieți, Guroian își propune să demonstreze de ce basmele reprezintă fundamentul indispensabil pentru maturizarea sentimentală și intelectuală a copiilor.

„Thus, while fairy tales are not a substitute for life experience, they have the great capacity to shape our moral constitution without the shortcomings of either rigidly dogmatic schooling or values-clarification education”.

Narațiunile bune conțin, într-o formă ușor de digerat, lecțiile morale vitale pentru dezvoltarea copilului și contribuie decisiv la transformarea lui într-o persoană cu o viziune realistă asupra lumii. În acest sens, teologul de origine armeană oferă exemplul foarte elocvent al lui Chesterton pentru care «Prințesa și goblinii» de George MacDonald a reprezentat influența decisivă pentru întreaga sa perspectiva existențială. Dar aici cred că oricine aruncă un ochi mai atent pe biografiile serioase poate sesiza importanța cărților citite în copilărie. E suficient să ne aducem aminte, de pildă, că în casă părinților lui Dostoievski se citeau regulat «Viețile Sfinților». Și romane franțuzești de duzină…

Lăsând la o parte criteriile estetice, pentru Guroian poveștile bune se disting de cele mai puțin reușite prin prezența unor asumpții realiste despre lume. Astfel, ceea ce ne transmit în subtext și de multe ori manifest poveștile clasice este existența unui univers moral obiectiv, o lume în care Binele își trage originea dintr-o realitate transcendență și la care noi putem avea acces prin cultivarea virtuților. Virtuțile, însă, nu reprezintă doar un instrument de cunoaștere a lumii, ci și singură cale prin care putem avea o viață fericită:

„Virtues are those traits of character that eanble persons to uses their freedom în moraly responsible ways”.

O a doua presupoziție esențială o reprezintă viziunea unei naturi umane căzute (aici ar fi fost o discuție interesantă despre cât de căzută este această natură umană în povestirile catolice, protestante sau ortodoxe), ipoteza negată practic astăzi în mai toate narațiunile pentru copii. Sub influența romantică, și mai nou a curentelor New Age, poveștile moderne mută conflictul dintre bine și rău, în cazul în care mai există, în afara personajului principal, construit la rândul sau din culori imposibil de luminoase, în timp ce în variantele clasice războiul binelui și răului are loc în interior.

Din acest punct de vedere, analiza comparativă a lui Guroian între «Pinocchio» din versiunea originală a lui Collodi și cea mult mai cunoscută a lui Disney este edificatoare. În desenul animat, Pinocchio este un băiat bun, „fără experiență”, care dorește să crească, dar se confruntă cu un lanț teribil de ghinioane. În schimb, la Collodi există o luptă de proporții între bine și rău care se da în sufletul lui Pinocchio. Personajul nu trebuie doar să crească, pur și simplu, ci să devină, în primul rând, un om bun.

„In the Disney film, Geppetto wishes that the wooden puppet would become a real boy. În the Collodi fairy tale, Pinocchio makes the wish and not Gepetto; and what Pinocchio actually wishes for is that he become a fully grown man. The blue-haired fairy then explains to Pinocchio that he has to ‘begin by being a good boy’ and that this involves obedience, truthfulness, an education, and consoling one’s parents”.

Cam în aceleași coordonate poate fi descrisă și traiectoria lui Kay din «Crăiasa Zăpezilor», de Hans Christian Andersen, sau cea a lui Edmund Prevensie din «Leul, Vrăjitoarea și Dulapul», de C.S. Lewis, ambele povestiri comentate în carte.

„Like Kay, he is is everyman or, to be more exact, everybody. Edmund has too much pride, and this pride gets în the way of his better judgment”.

Prezența unor astfel de personaje și a altora similare contestă radical poncifele contemporane despre bunătatea înnăscută a copiilor și oferă un ghid moral pentru dobândirea virtuților, care, deși nu sunt neapărat ușor de atins, rămân, ne asigură autorul și Aristotel, singura cale de dobândire a fericirii.

Poate părea paradoxal, însă Guroian nu folosește pentru ilustrarea ideilor sale povestiri uitate, obscure sau greoaie. Narațiunile sale preferate sunt tot cele vechi, foarte cunoscute chiar și în zilele noastre, doar că noi utilizăm de regulă reproducerile lui Disney sau cele, poate și mai proaste, din ediții prescurtate. Diferențele sunt colosale. Pe lângă absența celor două presupoziții deja amintite, variantele moderne păcătuiesc prin exces de romantism și obsesia urmăririi frumuseții fizice.

De exemplu, «Bambi», «Micuța Sirenă», «Albă că Zăpada» s-au întipărit în mintea noastră cu ajutorul lui Disney, dar Guroian ne avertizează că toate aceste personaje sunt falsificate iremediabil. La Felix Salten, Bambi, de pildă, învață, printre altele, despre importanța singurătății pentru înțelegerea vieții și obținerea înțelepciunii. Micuța Sirenă, în povestea lui Andersen, încearcă să dobândească un suflet nemuritor. Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici, în scrierea fraților Grimm, reprezintă o alegorie a depășirii morții prin iubire. Toate aceste idei s-au evaporat din remixurile moderne.

Comparațiile frecvente pe care autorul le face cu interpretările mai noi ale povestirilor și iritarea comentatorilor contemporani în fața „moralismului” și atmosferei „sumbre” din basmele premoderne relevă copleșitor distanță care separă două moduri de gândire. Iar de multe ori rămâi surprins să descoperi că preferințele unor oameni în toate firea merg spre producțiile lui Disney.

În altă ordine de idei, probabil că tot la fel de supărătoare pentru moderni este și devoalarea de către Guroian a temelor și ideilor creștine din basmele clasice. Dacă C.S. Lewis sau George MacDonald scriu dintr-o perspectivă aproape asumat creștină, teologul armean ne vorbește atât de sensibilitatea religioasă a unui Andersen sau a fraților Grimm, cât și de influența unor tipare creștine în poveștile de succes ale tradiției occidentale. Suficient să amintim aici doar de tribulațiile lui Pinocchio în burta rechinului… Astfel, un bonus intelectual al poveștilor clasice este familiarizarea cu marea narațiune.

Deși departe de vreo intenție polemică, cartea va nemulțumi părinții care lasă copilului „libertatea” de a-și alege propriile valori, pe cei care nu cred că există vreo deosebire esențială între povești, pe cei care vor deprinderi tehnice sau o cunoaștere științifică, pe cei pentru care calculatorul reprezintă un „tool” educațional desăvârșit. Dar, cel mai probabil, că toți aceștia nici nu o vor deschide…

Ninel Ganea

«O seara in familie», de Ipolit Strâmbu (1917)
Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.