În țara noastră oriunde te-ai duce și oriunde te-ai întoarce vezi copaci tăiați, trunchiuri care așteaptă la pământ sau sunt transportați în camioane sau tiruri, mari și supraîncărcate, copaci mulți, nenumărați. Și e un lucru obișnuit, o banalitate a fiecărei zile. Aproape orice drum cu mașina ai face și aproape oriunde nu se poate întâmpla să nu întâlnești un camion supraîncărcat care transportă arbori tăiați.
…Dar mai sunt apoi și câteva zile pe an în care vreo primărie, autoritate județeană sau una din domeniu anunță cu mare pompă că va planta …500 de puieți, 1.000… Sau presa anunță solemn și cu mare mândrie un record absolut: vor fi plantați 3.000 de puieți!!, în nușcare loc .. ..Hei! Dar cât de frumos! Ce deosebit!… Și mulți aplaudă cu mare încântare. Lumea „de bine”, cea cu.. „cultură civică” și „ecocultură”, „civilizată” (..pentru că e „celevizată”, nu?), fericiți cu ei înșiși că sunt atât de inteligenți și cultivați încât pot înțelege însemnătatea momentului, atât de buni și plini de viziune încât …Domnule, lor le pasă de natură, de mediu, sunt oameni „înzestrați”, au conștiință!…
Totul în realitate, cea factuală, e absurd și penibil, evident! Și nu trebuie să fii prea inteligent ca să realizezi „matematica” asta: copacii mari, nenumărați când sunt aduși pe orizontală e un fapt cotidian, iar copacii mici și exact calculați când sunt puși pe verticală e o sărbătoare.. România, „o țară tristă, plină e umor” sau de orori?…
În articolul 135 din Constituția României scrie că statul trebuie să protejeze resursele naturale. Amintesc de acest aspect, nu ca pe o noutate, nici pentru a atrage atenția că se încalcă în mod grosolan legea fundamentală a statului român, ci în ideea că adesea mă întreb dacă suntem etern întârziați sau incapabili, ori suntem defecți într-o Românie defectă? Reprezintă și un fel de răspuns tot printr-o întrebare, ceea ce în termeni judiciari se numește interogare cu răspuns sugerat, la extrapolarea/analogia versurilor bacoviene din finalul expunerii.
Acum câțiva ani social-democrata Doina Pană pusese la dispoziție linia telefonică ”112 wood trucker”, ineficientă de altfel după cele peste 7000 de apeluri ale oamenilor care au semnalat abuzuri, fapte ilegale în care autoritățile au luat măsuri doar într-un (1) singur caz.
”România profundă” e o sintagmă goală nu numai pentru românii din ea, ci mai ales pentru sistemul politic și dependența acestuia de marile corporații occidentale, de lobby-ul șantajist al acestora. Este un raport de putere asimetric, care nu va putea fi modificat, dovadă fiind defrișarea continuă indiferent de coloratura partidului aflat la conducere.
Cât despre ecologiștii lu* Pește, aceștia s-au implicat în ambele campanii electorale ale unui președinte de care avem slabe șanse să scăpăm în momentul de față. Impresia pe care o fac acești activiști eco este că nu reprezintă altceva decât niște simple unelte, pentru gestionarea diverselor proteste și mișcări sociale, în funcție de obiectivul de moment. Avem exemple destule: Greenpeace și Greta Thumberg scoși la interval ori de câte ori marile corporații globaliste vor să zguduie lumea cu câte o apocalipsă ecologică menită să le umple conturile de prin paradisurile fiscale. De altfel, Mirel Palada îi caracteriza excelent: ”Ecologiștii, acești monștri de mucava, acești muțunache de hipsteri metrosexuali care n-au strâns în viața lor o pungă fe pe câmp, un PET de pe munte și care nu știu cum miroase balega de vacă. Să fie natural, dar să nu pută și să aibă cod de bare” :))
„Și mulți aplaudă cu mare încântare. Lumea „de bine”, cea cu.. „cultură civică” și „ecocultură”, „civilizată”…” … cu alte cuvinte toți nemernicii cu voie sau fără de voie… amin!