Poporul român este continuatorul dacilor, nu şi al romanilor. Romanizarea, atât de dragă istoricilor politici oficiali, nu putea şi nu a avut loc.
Filmul «Dacii – Noi dezvăluiri» îşi aduce contribuţia în demonstrarea acestor adevăruri istorice prin prezentarea unor dovezi istorice şi probe materiale, spre a se evidenţia un adevăr care ar putea schimba şi istoria viitoare a românilor, pe lângă percepţia asupra lor înşile, conştiinţa de sine şi comportarea noastră în istorie.
Filmul, ce ajută la demontarea tezei false a romanizării, vine în completarea unei alte asemenea producţii, «Dacii – Adevăruri tulburătoare», spre a aduce mai multă rigoare în interpretarea istorică.
Pentru mulţi români multe dintre cele prezentate în această producţie vin sub titlul de suprize absolute. Pentru mulţi români va fi o surpriză să afle că dacii liberi rămaşi în afara Daciei ocupate i-au atacat, după anul 106, pe romanii din provincia cucerită şi că au obţinut şi victorii asupra lor. Mulţi dintre români nu ştiu că retragerea romanilor din Dacia a fost făcută tocmai ca urmare a presiunilor dacilor liberi şi nu numai problemelor interne ale imperiului sau atacurilor migratorilor? Nu se ştie, de asemenea, că dacii liberi au atacat Imperiul Roman, la sud de Dunăre, şi după retragerea aureliană din anul 271. Mai mult, o mare surpriză trebuie să fie informaţia conform căreai, în secolul III după Christos, dacii liberi au reuşit, pentru o scurtă perioadă de timp, să unifice zona sudică, din Balcani, a Daciei.
O populaţie ”complet romanizată”, cum le place unor istorici să spună, sau măcar romanizată, nu şi-ar fi putut ataca ”fraţii”, nu şi-ar fi putut dori să îi alunge din ţinuturile de dincolo de marele fluviu. Mai ales că aceste acţiuni se petreceau în acelaşi timp în care, potrivit istoricilor noştri politici, dacii, cu o mare aviditate, se străduiau să-şi uite cu totul trecutul, pentru a prelua limba, cultura şi tradiţiile cuceritorilor lor, în timp ce, cu aceeaşi pasiune pentru ”integrare”, îşi ofereau femeile cuceritorilor.
Ceea ce istoricii politici au făcut şi continuă să facă cu istoria românilor prin această deturnare stupidă numită romanizare, această echilibristică istorică, a fost o siluire intelectuală şi mentală a unui întreg popor.
Pentru aceste acte prosteşti venite din micnicie şi comoditate, care au influenţat extrem de negativ mentalul, conştiinţa de sine a românilor şi istorian noastră, vor trebui să răspundă într-o bună zi, alături de politrucii din toate timpurile care au negociat trecutul ţării, odată cu prezentul. Ei şi-au găsit tocmai în această romanizare circumstanţa atenuantă supremă pentru slugărnicia şi trădarea lor.
Recunoaşterea acestei prostii numită romanizare ca fiind ceea ce este, precum şi cunoaşterea istoriei adevărate a dacilor va oferi oportunitatea schimbării parcursului istoric viitor al românilor.
