Două sunt aspetele cele mai importante surprinse până acum de analiștii economici și statisticieni în privința rezultatelor recensământului a căror rezultate au fost făcute publice la sfârșitul lui 2012: scăderea populației și nivelul scăzut de civilizație. La ambele capitole județul Vaslui „sparge” topurile. Sărăcia, emigrarea și sporul natural scăzut sunt câteva din cauzele care au făcut ca județul care înregistra altădată cea mai ridicată natalitate să înscrie primele două mari localități urbane ale sale în topul celor mai depopulate orașe ale țării în ultimii 10 ani: Vaslui (-27,8%), locul 5, și Bârlad (-27,7%), locul 6.
Cele mai importante aspecte măsurate de referendumul din 2012 și reliefate de mass-media au fost depopularea țării și nivelul de civilizație al localităților din țară, măsurat în racordarea la sisteme centralizate de aducțiune de apă și canalizare. În privința ambelor aspecte județul Vaslui se găsește într-o situație deplorabilă.
Nu cu unul, ci cu două orașe se înscrie Vasluiul în topul clasamentului depopulării orașelor țării noastre din ultimii 10 ani.
Din 2002 până în 2012 populația municipiului Vaslui a scăzut de la 70.571 la 50.935 de locuitori, ceea ce reprezintă o reducere de -27,8%, în vreme ce municipiul Bârlad și-a redus numărul locuitorilor de la 69.066 la 49.929 de locuitori, -27,7%.
Pentru întregul județ, de la un recensământ la altul, din 2002 în 2012, populația a scăzut cu 79.898 de oameni, ceea ce reprezintă o diminuare a numărului de locuitori cu 17,6%, procent ce înscrie județul Vaslui, de asemenea, în topul național, după Tulcea -25,5%, Hunedoara -18,4%, Neamț -18,3% și Caraș-Severin -17,7%.
Dezindustrializarea din ultimii 20 de ani, care a creat o acută lipsă a locurilor de muncă, veniturile scăzute, care îi fac pe vasluieni să se hotărască mult mai greu să aibă copii, sunt cele mai importante cauze ale acestei depopulări a județului. Tot aceste cauze stau la baza fenomentului emigrării, tot mai mulți vasluieni alegând, de la an la an, să trăiască în străinătate, acolo unde și-au putut găsi un loc de muncă sau au putut realiza venituri satisfăcătoare.
Orașul care a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de locuitori din ultimii zece ani este Roman (județul Neamț) – de la aproape 70.000, în 2002, la 47.000, în 2011, o scădere cu circa 32%.
În topul celor mai dramatice scăderi ale populației se mai află orașele Onești (-30%, până la 36.000 de locuitori), Lupeni (-28,8%, până la circa 22.000 de oameni), Focșani și Tulcea (-27%, până la aproape 74.000 de locuitori, respectiv peste 66.500 de persoane), Dorohoi (-27%, adică 22.600 de oameni).
Baia în interior și apa curentă, între vis și realitate
Topul județelor fără locuințe cu baie în interior și fără apă curentă desemnează județul Vaslui pe locul 2, cu 32,6% dintre locuințe dotate cu o baie. În ceea ce privește locuințele cu apă curentă, Vasluiul confiscă un absolut loc unu, cu 36,8% dintre case cu o asemenea facilitate care de mult în alte părți ale țării nici nu mai poate fi numită modernă.
Topul județelor cu cele mai puține locuințe cu baie în interior este condus de Olt (29,8%), urmează Vaslui (32,6%), Botoșani (36,8%), Teleorman (37,8%) și Giurgiu (38,8%).
În ceea ce privește proporția locuințelor alimentate cu apă curentă, potrivit datelor recensământului, acesta este de 66,7%. Județele care stau cel mai bine sunt București (96,8%), Brașov (89,5%), Timiș (85%), Constanța (84,7%) și Hunedoara (84%). La polul opus se află Vaslui (36,8%), Olt (37,2%), Botoșani (38,7%), Teleorman (40,4%) și Giurgiu (41,1%).
Statisticienii au stabilit o legătură între acești indicatori economici ai confortului personal și soldul negativ al populației. Astfel, județele din care se pleacă cel mai mult sunt aceleași cu cele în care dotarea cu baie în casă este cea mai redusă (Vaslui, Olt, Botoșani). O asemenea legătură există și între emigrație și investițiile străine, exemplul pe care îl găsesc cel mai potrivit statisticienii fiind tot județul Vaslui care, între octombrie 2011 și februarie 2012, a avut investiții străine însumate la 1.500 de euro. Toți acești indicatori statistici au întărit percepția analiștilor economici și a statisticienilor cu privire la faptul că județul Vaslui conduce în topul sărăciei din România.
