Preambul
Poporul Catalan, de-a lungul istoriei sale, a demostrat democratic dorinţa colectivă de a se guverna singur, cu scopul de a continua dezvoltarea și bunăstarea sa și de a asigura șanse egale toturor cetăţenilor săi, consolidând în același timp cultura și identitatea naţională.
Autonomia Catloniei se bazeaza pe drepturile istorice ale poporului Catalan, pe vechimea instituţiilor sale și tradiţia legislativă Catalană. Parlamentarismul Catalan are rădăcini încă în Evul Mediu prin consiliile de pace și armistiţiu la curtea de Justiţie Regală.
“Diputació General” sau cum este în general cunoscut sub numele de “Generaliat”, a fost creat în secoulul XIV și în timp a dobândit un nivel din ce În ce mai mare de autonomie, până când a devenit guvernul Principatului Catalonia în secolele XVI – XVII. Odată cu căderea Barcelonei, în 1714, în timpul răzoiului spaniol de succesiune, Philip al V-lea prin decretul Nova Planta, elimină drepturile Catalanilor și instituţiile de autoguvernare.
Acestă experienţă istorică a fost împărtășită cu alte regiuni, fapt ce a creat o unitate ca spaţiu lingvistic, cultural, social și economic comun, făcând să promoveze și să consolideze regiunea, prin recunoașterea lor reciprocă.
De-a lungul secolului XX dorinţa Catalanilor pentru autoguvernare a fost constantă. Crearea Mancomunitat-ului în 1914, reprezintă un prim pas în procesul de recuperare a autoguvernarii, care a fost desfiinaţată de dictatura lui Primo de Rivera. În 1931, o dată cu proclamarea celei de a doua Republici Spaniole, a fost înfiinţat un guvern Catalan cu numele de “Generalitat de Catalonia” împuternicit cu statut de autonomie.
“Generalitat” – guvernul Cataloniei – a fost desfiinţat încă o dată în 1939 de către generalul Franco, care a instalat dictatura până în 1975. Dictatura a întâmpinat o puternică rezistenţă din partea poporului și guvernului Catalan. Un pas important în lupta pentru libertate a fost înfiinţarea Adunării generale a Cataloniei în 1971, înainte de restaurarea provizorie a guvernului “Generalitat”, acesta fiind doar o bază provizorie până la întoarcerea președintelui său din exil. în 1977. În timpul tranziţiei către democraţie, și în contextual noului sistem de regiuni autonome, așa cum a fost el definit de către Constituţia Spaniolă în 1978, poporul Catalan a adoptat prin
referendum Statutul de Autonomie al Cataloniei în 1979 și în 1980 au loc primele alegeri pentru Parlamentul Catalan.
În ultimii ani, odată cu consolidarea democraţiei, majoritatea forţelor politice și sociale din Catalonia au facut presiuni pentru a schimba structurile legislative și politice, cea mai recentă fiind procesul de reformare al „Statutului de Autonomie din Catalonia” iniţiat de către Parlament în 2005. Dificultăţile și obstacolele create de către instituţiile de stat Spaniole, în special prin sentinţa Curţii Constituţionale 31/2010, au fost o negare radicală a evoluţiei democratice și a voinţei colective a poporului Catalan în statul Spaniol și a creat baza unei regresii în autoguvernare, care astăzi se regasește în mod clar sub diverse aspecte, inclusiv în plan politic, financiar, social, cultural și lingvistic.
Poporul Catalan a folosit diverse mijolace pentru exprimarea voinţei colective și pentru a depăși obstacolele plasate de către statul Spaniol. Masiva demonstraţie din 10 Iulie 2010 sub sloganul “Noi suntem o naţiune, noi decidem” și cea din 11 Spetembrie 2012 sub sloganul “Catalonia, un nou stat în Europa” sunt expresia respingerii de către poporul Catalan a deciziilor Spaniole.
În data de 27 Septembrie 2012, în conformitate cu Rezoluţia 742/IX, Parlamentul Catalan stabilește necesitatea poporului Catalan de a decide liber si democratic viitorul lui comun, prin intermediul unui referendum. Această voință a fost clar și decisiv exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare din 25 Noiembrie 2012.
Pentru a realiza acest proces, Parlamentul Cataloniei, adunat în prima sesiune din cea de a X-a legislatură și în conformitate cu dorinţa cetaţenilor Cataloniei, ce a fost democratic exprimată în timpul ultimelor alegeri, stabilește următoarele:
Declaraţia de suveranitate și a dreptului de a decide asupra naţiunii Catalane
Potrivit voinţei majorităţii exprimate democratic de către cetăţenii Cataloniei, Parlamentul Catalan iniţiază un proces de promovare a dreptului cetăţenilor Catalani de a decide, în mod colectiv, viitorul lor politic, în conformitate cu următoarele principii:
– Suveranitate. Poporul Catalan are, în baza legitimităţii democratice, suveranitate politică și juridică.
– Legitimitate Democratică. Procesul de exerciatre a dreptului de a decide va fi cu scrupulozitate democratic, în special prin garantarea unei varietăţi de opţiuni care vor fi întrutotul respectate prin deliberare și dialog în societatea Catalană. Obiectivul va fi ca pronunţarea rezultată să fie expresia voinţei majorităţii populare, care va fi garantul fundamental al dreptului de a decide.
– Transparenţa. Vor fi activate toate instrumentele necesare, astfel încât întreaga populaţie și toată societatea Catalană sa deţină toate informaţiile și cunoștinţele privind procesul dreptului de a decide, precum și cele privind promovarea și participarea lor la acest proces.
– Dialog. Catalonia se va angaja în dialog și negociere cu statul Spaniol, instituţiile Europene și organizaţiile internaţionale.
– Coeziune Socială. Coeziunea socială și teritorială a Cataloniei vor fi garantate, așa cum această dorinţă a fost exprimată în numeroasele ocazii de către societatea catalană, pentru a menţine o naţiune unificată.
– Europeanism. Principiile fondatoare ale Uniunii Europene vor fi apărate și promovate, în special drepturile fundamentale ale cetăţenilor săi, a democraţiei, angajamentul statului în asigurarea bunăstării, solidaritatea cu diferitele naţiuni ale Europei, precum și progresul economic, social și cultural.
– Legalitatea. Toate cadrele legislative existente vor fi utilizate pentru consolidarea democraţiei și a exercitării dreptului de a decide.
– Rolul principal al Parlamentului. Parlamentul Cataloniei, în calitate de instituţie care reprezintă poporul Catalan, are un rol determinant în acest proces și, prin urmare, va fi necesar să decidă și să precizeze mecanismele și dinamica procesului, care va garanta acest principiu.
– Participare. Parlamentul Cataloniei și Guvernul „Generalitat” trebuie să fie participanţi activi la nivel local, cu maximum de forţe politice, în elementele economice și sociale, în organizaţiile culturale și civice ale ţării noastre, precum și pentru a preciza mecanismele care vor garanta acest principiu.
Parlamentul Cataloniei încurajează toţi cetăţenii să aibă un rol activ în procesul democratic pentru exercitarea dreptul de a decide al Catalanilor.
Palatul Parlamentului, 23 ianuarie 2013
